Legea insolvenţei prevede în mod explicit în art. 64 alin. 5 faptul că doar creanţele afectate de condiţie suspensivă nu vor putea vota până la momentul împlinirii condiţiei. Fiind vorba despre o limitare a exerciţiului dreptului, aceasta prevedere legală este de strictă interpretare şi aplicare. Per a contrario, în ceea ce priveşte celelalte tipuri de creanţe afectate de modalităţi – termen suspensiv sau condiţie rezolutorie, acestea au, dreptul de a vota în cadrul procedurii insolvenţei, în lipsa unui text de lege care să interzică în mod expres acest lucru. Cu privire la aceste creanţe, menţiunea cuprinsă în alin. 4 al art. 64, privind caracterul provizoriu al înregistrării, afectează doar dreptul de a participa la distribuiri de sume în cadrul procedurii, nu şi dreptul de vot.
Legea insolvenţei prevede în mod explicit în art. 64 alin. 5 faptul că doar creanţele afectate de condiţie suspensivă nu vor putea vota până la momentul împlinirii condiţiei. Fiind vorba despre o limitare a exerciţiului dreptului, aceasta prevedere legală este de strictă interpretare şi aplicare. Per a contrario, în ceea ce priveşte celelalte tipuri de creanţe afectate de modalităţi – termen suspensiv sau condiţie rezolutorie, acestea au, dreptul de a vota în cadrul procedurii insolvenţei, în lipsa unui text de lege care să interzică în mod expres acest lucru. Cu privire la aceste creanţe, menţiunea cuprinsă în alin. 4 al art. 64, privind caracterul provizoriu al înregistrării, afectează doar dreptul de a participa la distribuiri de sume în cadrul procedurii, nu şi dreptul de vot.
Prin sentinţa civilă nr. 348/CC/SIND/10.10.2012, Tribunalul Braşov a admis contestaţia formulată de creditoarea C. B S.A. împotriva Hotărârii adunării creditorilor debitoarei S.C. D S S.R.L. din 27.07.2012, pe care a desfiinţat-o. A obligat-o pe debitoare la plata către creditoare a sumei de 120,3 lei, cheltuieli de judecată, sumă care va fi înscrisă în tabelul creditorilor.
La pronunţarea acestei hotărâri, prima instanţă a reţinut următoarele:
În cuprinsul Procesului verbal al Adunării generale a creditorilor din data de 12.07.2012 se precizează faptul că pentru menţinerea administratorului judiciar numit de judecătorul sindic şi pentru un onorariu lunar de 3000 lei şi 3% onorariu de succes votează un procent de 58,28 % din totalul creanţelor prezente.
Potrivit art. 19 alin. 2 din Legea insolvenţei, la recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei şedinţe a creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia.
Legiuitorul a prevăzut expres modalitatea în care se exprimă votul şi ponderea acestuia în privinţa numirii administratorului judiciar, astfel încât adoptarea unei hotărâri prin luarea în considerare a unui alt procent, inferior celui prevăzut de textul legal invocat, care reprezintă o majoritate specială, este ilegală.
Împotriva sentinţei a declarat recurs administratorul judiciar, criticând-o pentru motive de nelegalitate, în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului se susţine că judecătorul sindic în mod greşit a tras concluzia că cei care au votat pentru menţinerea administratorului judiciar provizoriu nu întrunesc pragul de 51% din totalul creanţelor şi, în consecinţă, fără a verifica acest aspect sau fără a pune în discuţie acest procent, a admis contestaţia.
Astfel, ţinând seama de art. 64 alin. 5 care se referă la lipsa dreptului de a vota pentru creanţele înscrise sub condiţie, totalul creanţelor înscrise cu drept de vot este de 5.966.420,87 lei. Procentul celor care au votat pentru menţinere este de 52,03 din totalul acestor creanţe. Ca urmare, motivarea din sentinţă cu privire la neîndeplinirea acestei cerinţe impuse de art. 19 al. 2 este greşită, ceea ce imprimă sentinţei caracterul nelegalităţii.
Se mai susţine că cerinţa unei majorităţi speciale de peste 50% la numirea practicianului este de natură să blocheze numirea unui administrator de către creditori în situaţia în care acest prag nu este atins. Astfel, dacă ipotetic ar exista doar 3 creditori cu creanţe aproximativ egale, fiecare votând pentru un alt practician, nu s-ar putea întruni niciodată pragul de peste 50% şi astfel creditorii nu ar putea să desemneze niciun administrator judiciar. De aceea, majoritatea specială este necesară doar pentru numirea altui lichidator decât cel desemnat deja.
Intimata creditoare C. B S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Se susţine în acest sens că prin lege s-a stabilit expres şi imperativ cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârilor privind confirmarea/infirmarea practicianului în insolvenţă şi a onorariului acestuia, conform art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 ca fiind 50% din valoarea totală a creanţelor şi nu din valoarea creanţelor prezente, astfel cum în mod greşit a calculat administratorul judiciar provizoriu.
În al doilea rând, intimata susţine că în mod nelegal administratorul judiciar nu a ţinut cont de valoarea totală a creanţei sale, de 5.913.304 lei la stabilirea cvorumului necesar pentru adoptarea hotărârii adunării creditorilor pe care a contestat-o. Administratorul judiciar a luat în calcul numai valoarea de 2.224.404,13 lei din creanţă iar suma de 3.688.900,13 lei a fost ignorată, întrucât această creanţă a fost înscrisă sub condiţie suspensivă, deşi nu există temei legal pentru această înscriere. Acest aspect a făcut obiectul contestaţiei la tabelul preliminar de creanţe, contestaţie ce a fost admisă prin sentinţa civilă nr. 2087/SIND/10.102012.
În opinia intimatei, în mod corect, prin raportare la valoarea totală a creanţelor pentru confirmarea administratorului judiciar au votat 20,49% din valoarea totală a creanţelor iar împotrivă 39,65%.
Examinând sentinţa atacată în limitele motivelor de recurs, în raport de probele administrate şi de dispoziţiile legale în materie, Curtea a reţinut următoarele:
Soluţia primei instanţe de desfiinţare a hotărârii adunării creditorilor din 12.07.2012 se bazează doar pe menţiunea din procesul verbal că pentru menţinerea administratorului judiciar provizoriu a votat un procent de 58,28% din totalul creanţelor prezente, fără a examina dacă procentul de 58% din creanţele prezente au întrunit şi pragul de peste 50% din creanţele înscrise în tabel şi fără a face o analiză a aplicării în speţă a dispoziţiilor legale referitoare la numirea administratorului judiciar.
Ca urmare, în cadrul soluţionării recursului, urmează a se avea în vedere dacă hotărârea adunării creditorilor este legală faţă de modul în care au votat creditorii cu drept de vot, raportat la valoarea totală a creanţelor.
Potrivit art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar/lichidator. Conform tezei finale din acelaşi alineat, creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de către judecătorul sindic.
În speţă, în cadrul şedinţei adunării creditorilor din 12.07.2012 singurul creditor care a votat pentru desemnarea unui alt administrator judiciar decât cel provizoriu a fost creditoarea C. B S.A. Această creditoare a fost înscrisă în tabelul preliminar cu o creanţă garantată de 2.224.404,13 lei şi o creanţă sub condiţie de 3.688.900 lei. Prin sentinţa civilă nr. 2087/SIND/10.10.2012 Tribunalul Braşov a admis contestaţia la tabelul preliminar de creanţe şi a dispus înscrierea întregii creanţe a creditoarei, în valoare de 5.913.304,45 lei, ca şi creanţă garantată, neafectată de modalităţi. Curtea de Apel Braşov, admiţând în parte recursul administratorului judiciar, prin decizia civilă nr.283/R/13.02.2013 a dispus înscrierea în tabel a creanţei în valoare de 3.688.900 lei, ca fiind nescadentă. S-a reţinut că această creanţă este afectată de termen şi nu de o condiţie suspensivă.
Ca urmare, dreptul de vot al creditoarei C. B S.A. urmează a se calcula cu luarea în considerare şi a creanţei nescadente, situaţie în care, raportat la valoarea creanţelor cu drept de vot în adunarea creditorilor, procentul acesteia depăşeşte 50%.
Ca urmare, chiar acceptând teza potrivit căreia confirmarea administratorului judiciar provizoriu se poate face şi tacit, în condiţiile în care creditorul care deţine peste 50% din valoarea totală a creanţelor a votat împotriva confirmării, nu se poate considera valabil adoptată hotărârea de confirmare.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, a fost respins recursul, ca nefondat.
