Hotarare care sa tina loc de act autentic.Instrainarea bunului


Domeniu: Vanzari-cumparari

Tip: sentinta

Nr. 272/09.03.2011

Autor: Judecatoria Adjud

Hotarare care sa tina loc de act autentic.Instrainarea bunului

Prin sent.civ. nr. 272/09.03.2011, Judecatoria Adjud a respins ca nefondata actiunea pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic, formulata de reclamantul M.M. impotriva paratei Z.L.

Pentru a pronnunta aceasta solutie, instanta a avut in vedere ca reclamantul M.M. s-a inteles in 2002 cu parata Z.L. sa cumpere de la aceasta o suprafata de teren arabil intravilan de 350 mp, situat langa proprietatea reclamantului, sens in care au intocmit si un inscris sub semnatura privata, pretul stabilit pentru aceasta vanzare – cumparare fiind achitat pe loc de reclamant.

Prin contract de vanzare cumparare autentificat, parata a vandut lui S.I. o suprafata de 3.800 mp. teren curti constructii şi gradină situata in aceeasi comuna ca si suprafata cumparata de reclamant.

Intre numita S.I. si reclamantul din cauza a existat un dosar la Judecatoria Adjud, avand ca obiect revendicare, prin care numita S.I. a solicitat obligarea lui M.M. si a lui M.V. sa ii lase in deplina proprietate si pasnica folosinta suprafata de 387 mp.

Judecatoria Adjud a admis in parte actiunea civilă pentru  revendicare, au fost obligati M.M. si M.V. să lase lui S.I. in deplina proprietate si pasnică folosinta suprafata de 134 mp teren situata in intravilanul com. Homocea, jud. Vrancea, teren identificat prin schita anexa la raportul de expertiza. S-a admis cererea reconventionala pentru instituire drept de superficie formulata de M.M. si M.V. si s-a dispus instituirea unui drept de superficie asupra suprafetei de 122 mp teren aferent constructiilor proprietatea paratilor din acea cauza şi parţial edificate pe terenul lui S.I., suprafata situata in intravilanul com. Homocea , jud. Vrancea, fiind obligati cei doi sa plateasca lui S.I. despagubiri aferente instituirii dreptului de superficie pe durata existenţei construcţiilor proprietatea paratilor.

Sentinta mentionata a fost atacata cu recurs care nu a fost inca solutionat.

Fata de situatiile retinute instanta constata ca intre reclamantul M.M. si parata Z.L. a intervenit in 2002 un act juridic, care neindeplinind conditiile prevazute de lege, constituie o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare, un antecontract. Aceasta promisiune nu are caracter translativ de proprietate, ci naste doar obligatia de a se transmite proprietatea bunului in viitor.

Astfel, contractul de vanzare-cumparare a suprafetei de 350 mp nu este incheiat cat timp contractul nu s-a intocmit in forma autentica. Daca promitentul vanzator care este parata nu-si respecta obligatia stabilita, beneficiarul cumparator nu poate cere predarea bunului, intrucat nu a devenit proprietar.

Ambele parti ar putea sa ceara incheierea contractului daca terenul s-ar mai fi aflat in patrimoniul paratei, in aceasta situatie fiind posibila pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic privind instrainarea terenului.

Cum insa terenul de 350 mp a fost instrainat de parata numitei S.I. prin act autentic, dupa cum rezulta din actele de la dosar, nu se mai poate pronunta o astfel de hotarare, intrucat parata nu mai este proprietar al terenului.