SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 381/2014
02.10.2014
Pe rol judecarea contestaţiei formulate de contestatorul C.I.A. împotriva sentinţei penale nr. 1457/28 mai 2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. 5580/318/2014, având ca obiect revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art. 583 C.pr.pen.).
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns contestatorul personal şi asistat de apărător ales S.L.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, nemaifiind cereri de formulat sau excepţii de ridicat, tribunalul a acordat cuvântul pentru dezbateri:
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea contestaţiei, apreciind că instanţa de fond în mod corect a dispus revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 1870/01.11.2011 a Judecătoriei Tg-Jiu, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 511/05.03.2012 a Curţii de Apel Craiova, având în vedere că acesta a încălcat cu rea credinţă obligaţiile impuse de instanţă prin sentinţa de condamnare, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Avocat Secula Loredana pentru contestatorul condamnat C.I.A. a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei penale nr. 1457/28 mai 2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu şi pe fond respingerea cererii de revocare a suspendării executării sub supraveghere a pedepsei, arătând că plecarea contestatorului condamnat în Germania nu a avut loc în scopul de a se sustrage de la supravegherea executată de consilierul de probaţiune, ci a avut ca scop căutarea unui loc de muncă pentru a-şi câştiga în mod legal existenţa, iar la revenirea în ţară a reluat şi respectat programul de supraveghere, prezentându-se la Serviciul de Probaţiune.
Contestatorul condamnat C.I.A. şi-a însuşit concluziile apărătorului său, precizând că are un loc de muncă stabil şi nu a dat dovadă de rea credinţă în neexecutarea obligaţiilor impuse.
TRIBUNALUL
Asupra contestaţiei de faţă;
Prin sentinţa penală nr. 1457/28 mai 2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. 5580/318/2014, s-a admis cererea formulată de biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Tîrgu-Jiu.
In baza art. 86 ind. 4 alin. 2 din Codul penal din 1969 cu referire la art. 16 din Legea nr. 187/2012, s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului minor C.I.A., prin sentinţa penală. nr. 1870 din 01.11.2011 a Judecătoriei Tg Jiu, rămasă definitivă prin decizia penală nr.511/05.03.2012 a Curţii de Apel Craiova, pentru săvârșirea infracţiunii prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, e, g şi i C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., art.99 şi urm.C.pen. şi art.3201 C.pr.pen.
S-a dispus executarea în întregime a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare, într-un centru de detenţie.
Cheltuielile judiciare, din care suma de 100 de lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu, au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu sub nr.5580/318/2014, biroul executări penale a solicitat revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată condamnatului C.I.A., prin sent.pen.nr.1870 din 01.11.2011 a Judecătoriei Tg Jiu, rămasă definitivă prin decizia penală nr.511/05.03.2012 a Curţii de Apel Craiova.
S-a arătat că intimatul a fost condamnat prin sentinţa menţionată la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioada de 4 ani şi 6 luni, supravegherea fiind încredințată Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj.
S-a mai menţionat, că la data de 23.04.2014, consilierul responsabil de caz a adus la cunoştinţă şefului serviciului de probaţiune Gorj, faptul că numitul C.I.A. a încălcat una dintre obligaţiile stabilite de către instanţă în sarcina sa, prin părăsirea domiciliului mai mult de 8 zile, fără a anunţa deplasarea şi că nu există date referitoare la locaţia actuală şi data întoarcerii la domiciliu.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penala menționată s-a dispus condamnarea inculpatului C.I.A., în baza art.208-209 C.pen. din 1969, la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, iar în baza art.86 ind. 1 C.pen. din 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă 4 ani şi 6 luni, compusă din pedeapsa aplicată şi un termen de 2 ani stabilit de instanţă, potrivit art. 86 ind. 2 C.pen. din 1969.
În baza art. 86 ind. 3 alin. 1 C.pen. din 1969 au fost impuse inculpatului C.I.A. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere şi să respecte următoarele obligaţii:
– să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune din cadrul Tribunalului Gorj;
– să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă, ori locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
– să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;
Inculpatului i-au fost aduse la cunoștință dispoziţiilor art. 86 ind.4 C.pen. din 1969, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei în cazul nerespectării obligațiilor impuse de către instanța ori a comiterii unei noi fapte prevăzute de legea penala.
Programul de consiliere ce a fost derulat în intervalul 22.05.2012-02.08.2012 a presupus 11 sesiuni cu o frecvenţă aproape săptămânală, sesiunea finală de evaluare a progresului şi a planurilor beneficiarului având loc la data de 10.09.2012.
După finalizarea acestui program, a continuat activitatea de asistenţă şi consiliere.
La finalul lunii ianuarie 2013, C.I.A. a solicitat în mod expres întreruperea activităţii de asistenţă şi consiliere, cu toate că din evoluţia sa, reieşea că schimbările pozitive apărute nu s-au manifestat decât pe o perioadă scurtă de timp.
La data de 23.04.2014, la sediul Serviciului de Probaţiune Gorj s-a prezentat mama condamnatului, C.G.C., care a declarat în scris că fiul său a părăsit domiciliul la data de 06.04.2014, deci pentru mai mult de 8 zile, fără a anunţa în prealabil serviciul de probaţiune şi nu cunoaşte unde se află, dar fiind informată de către un prieten al acestuia, că ar fi fost arestat în Germania.
Ascultat în şedinţa publică din data de 28.05.2014, condamnatul C.I.A.a declarat că avea cunoştinţă de obligaţiile ce-i fuseseră impuse prin hotărârea de condamnare, dar că fiind sub influenţa băuturilor alcoolice a consimţit să însoţească doi prieteni în Germania, cu intenţia de a-şi găsi un loc de muncă.
Aflându-se pe teritoriul statului german şi sub influenţa alcoolului, s-a rătăcit de cei doi prieteni, a intrat în panică şi a săvârşit o infracţiune de furt, fiind arestat de autorităţile germane.
Judecătorul a reţinut că persoana condamnată avea cunoștință de conținutul sentinței penale pronunțate împotriva sa şi cunoștea consecințele legale ale sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor şi masurilor de supraveghere ce i-au fost impuse în mod definitiv prin hotărârea judecătorească, astfel că se poate concluziona faptul că inculpatul nu a respectat cu intenție, cu rea-credință, supravegherea ce trebuia exercitată asupra sa.
Art. 16 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal, prevede că măsura suspendării sub supraveghere aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține şi după intrarea în vigoare a legii noi, până la împlinirea termenului de încercare.
Potrivit dispozițiilor art. 864 C.pen. din 1969, ”Dacã cel condamnat nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligațiile stabilite de instanţă, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei.”
Potrivit dispozițiilor art. 864 C.pen. din 1969, ”Dacã cel condamnat nu îndeplinește, cu rea-credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligațiile stabilite de instanţă, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunând executarea în întregime a pedepsei.”
Din probatoriul administrat în cauza, rezultă că intimatul nu a îndeplinit cu rea-credință masurile de supraveghere şi a nesocotit obligațiile impuse prin hotărârea de condamnare, fiind îndeplinite condițiile legale prevăzute de textul citat.
Faţă de aceste considerente, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 583 C.pr.pen., raportate la dispozițiile art. 86 indice 4 C.pen. din 1969, a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului minor C.I.A. prin sentinţa penală nr. 1870 din 01.11.2011 a Judecătoriei Tg Jiu, rămasă definitivă prin decizia penală nr.511/05.03.2012 a Curţii de Apel Craiova, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, e, g şi i C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen., art.99 şi urm.C.pen. şi art.3201 C.pr.pen.şi a dispus executarea în întregime a pedepsei într-un centru de detenţie.
Cheltuielile judiciare, din care suma de 100 de lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei, au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie condamnatul C.I.A. solicitând admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei şi pe fond respingerea cererii formulate de biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Tg-Jiu privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei, întrucât contestatorul condamnat C.I.A. nu a dat dovadă de rea credinţă în neexecutarea obligaţiei.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate a actelor şi lucrărilor dosarului, tribunalul constată că instanţa de fond, în mod greşit a admis cererea formulată de biroul de executări penale din cadrul Judecătoriei Tg-Jiu şi a dispus revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului minor Cojocaru Iosif Andrei şi executarea în întregime a pedepsei într-un centru de detenţie din următoarele considerente:
Întrucât la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod de procedură penală şi nu există dispoziţii tranzitorii în legea de punere în aplicare a Noului Cod de procedură penală cu privire la situaţia revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate printr-o sentinţă penală rămasă definitivă anterior datei de 01.02.2014, instanţa a aplicat dispoziţiile noi, apreciind că fiind norme de procedură sunt de imediată aplicare.
Cu privire la normele de drept substanţial tribunalul urmează să facă aplicarea dispoziţiilor sub imperiul cărora au fost săvârşite infracţiunile şi s-a dispus condamnarea inculpatului, respectiv prevederile vechiului Cod penal.
Biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Tg-Jiu a solicitat revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1870/2011 cu motivarea că petentul condamnat C.I.A. a încălcat una din obligaţiile stabilite de instanţă în sarcina sa prin părăsirea domiciliului mai mult de 8 zile fără a anunţa deplasarea.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanţă trebuia să constate că petentul condamnat nu a îndeplinit cu rea credinţă obligaţia impusă, or acest lucru nu rezultă în mod indubitabil din considerentele hotărârii judecătoreşti.
Este adevărat că contestatorul condamnat C.I.A. s-a deplasat în Germania pentru a-şi găsi un loc de muncă, însă mama acestuia s-a prezentat la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj la data de 23.04.2014 şi a învederat consilierului de caz împrejurarea că fiul său a părăsit domiciliul.
De observat că prezentarea mamei contestatorului condamnat la serviciul de probaţiune poate avea o dublă valenţă, respectiv poate fi interpretată ca o respectare a obligaţiei sau în cazul nefericit ca un semnal de alarmă că inculpatul C.I.A. se sustrage supravegherii.
De altfel, inculpatul C.I.A. avea obligaţia de a încunoștința serviciul de probaţiune despre deplasarea sa în Germania direct sau indirect, nefiind necesar acordul consilierului de caz sau o altă formalitate pentru a călători în Europa în mod nestingherit.
Conform graficului C.I.A. s-a prezentat la serviciul de probaţiune timp de 2 ani, fără abateri, motiv pentru care s-a stabilit începând cu data de 20.01.2014 ca acesta să nu se mai prezinte în fiecare lună, ci odată la 2 luni.
La data de 20.03.2014 C.I.A., de asemenea respectând graficul s-a prezentat la serviciul de probaţiune, urmând ca următoarea întrevedere cu consilierul de caz să aibă loc la data de 20.05.2014.
În acest interval de timp, respectiv 20.03.2014- 20.05.2014 petentul condamnat a părăsit domiciliul şi s-a deplasat în Germania pentru a-şi găsi un loc de muncă, însă a fost returnat de autorităţile din această ţară.
La data de 24.04.2014 (înainte de data stabilită pentru prezentare) biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Tg-Jiu a sesizat instanţa cu cererea de revocare a suspendării sub supraveghere la solicitarea Serviciului de Probaţiune ce fusese încunoștințat de mama contestatorului condamnat că acesta a părăsit domiciliul.
Aceasta fiind starea de fapt, tribunalul şi-a format convingerea că C.I.A. nu a acţionat cu rea credinţă în neexecutarea obligaţiei de încunoștințare a deplasării care depăşeşte 8 zile, intenţia acestuia fiind ca în intervalul de timp de 2 luni avut la dispoziţie pentru a se prezenta la serviciul de probaţiune să-şi câştige existenţa prin muncă pe teritoriul Germaniei.
Împrejurarea că acesta nu a acţionat cu rea credinţă este dovedită şi de atitudinea ulterioară revenirii în ţară ce poate fi caracterizată printr-un comportament corespunzător materializat prin prezentarea în mod regulat la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, găsirea unui loc de muncă la SC. Avi Instant SRL Tg-Jiu unde îşi câştigă existenţa în mod onest şi atitudinea sinceră în faţa judecătorilor investiţi cu soluţionarea cererii formulate de biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Tg-Jiu.
Abaterea contestatorului condamnat C.I.A. de la obligaţia impusă şi menţionată mai sus pot fi un rezultat al teribilismului vârstei, nivelului de educaţie şi inteligenţă relativ scăzute, situaţiei materiale precare, însă aceasta nu poate conduce în mod automat şi fără o analiză judicioasă la concluzia că acesta a acţionat cu rea credinţă.
Sintetizând tribunalul reţine că Judecătoria Tg-Jiu a dat o interpretare eronată stării de fapt, apreciind în mod nejustificat că contestatorul condamnat C.I.A. a acţionat cu rea credinţă în neexecutarea obligaţiilor impuse prin sentinţa penală nr. 1870/2011 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu.
În consecinţă, Judecătoria Tg-Jiu a pronunţat o sentinţă nelegală şi netemeinică ce este supusă desfiinţării.
Aşa fiind, tribunalul în baza art. 425 ind. 1 alin. 7 pct.2 lit. a C.pr.pen. urmează să admită contestaţia, să desfiinţeze sentinţa penală nr. 1457/28 mai 2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu şi pe fond să respingă cererea formulată de biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Tg-Jiu privind revocarea suspendării executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului minor C.I.A. prin sentinţa penală nr. 1870/01.11.2011 a Judecătoriei Tg-Jiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 425 ind.1 alin.7 pct.2 lit. a C.pr.pen. admite contestaţia formulată de contestatorul C.I.A.
Desfiinţează sentinţa penală nr. 1457/28 mai 2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu şi pe fond:
Respinge cererea formulată de biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Tg-Jiu privind revocarea suspendării executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului minor C.I.A. prin sentinţa penală nr. 1870/01.11.2011 a Judecătoriei Tg-Jiu.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 02.10.2014 la Tribunalul Gorj.
