Art. 457 alin. 1 NCPC Cale de atac inadmisibilă.
Cod operator: 2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1724
Şedinţa publică de la 12 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREŞEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurentul reclamant T. G.. G. împotriva sentinţei civile nr…. pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr…., în contradictoriu cu intimaţii pârâţi C.L.N. pentru aplicarea Legii 18/1991 şi Primarul oraşului N..
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit recurentul reclamant T. G. G. şi intimaţii pârâţi C.L.N. pentru aplicarea Legii 18/1991 şi Primarul oraşului N., recurentul reclamant T. G. fiind reprezentat de avocat G. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, instanţa, din oficiu, a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii recursului.
Avocat G. G., pentru recurentul reclamant T. G.. G., a solicitat respingerea excepţiei, învederând că în speţă calea de atac corectă este recursul şi a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate în sensul obligării primarului oraşului Novaci la plata daunelor cominatorii, astfel cum au fost solicitate prin acţiunea de chemare în judecată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de faţă:
Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci sub nr.dosar …., reclamantul T. G. G., a chemat în judecată pe pârâţii C. l. F. f. N., jud. Gorj, şi Primarul oraşului N., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei C. L. F. F. N. de a se pronunţa asupra cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră înregistrată sub nr. 965/30.11.2005, obligarea Primarului oraşului N. la plata sumei de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere reprezentând, daune cominatorii şi cheltuieli de judecată
În motivarea acţiunii reclamantul T. G. G., susţine că, în temeiul art. 33 alin. 1 din L.1/2000, modificată prin art.1 din OUG 127/2005 a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră care au aparţinut autoarei T. I. M., situate în pct.”P. H.” cu lăţimea de 21 stânjeni şi vecini: N- L. D.,S- moşt. I. G.,E- pârâul Gilorţel, V- pârâul Valea Mare , respectiv pct.”Plaiul Mare” cu lăţimea de 16 stânjeni şi vecini: N- L. D.,S- moşt. G. P.,E- pârâul Gilorţel, V- pârâul Valea Mare, înregistrată sub nr. 965 din data de 30.11 2005, depunând şi acte de proprietate,
Că, pentru terenurile solicitate de acesta s-a formulat propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate altor persoane care nu erau îndreptăţite, dar li s-a întocmit şi s-a eliberat acte de reconstituire a dreptului de proprietate.
Că, însă formulând plângere pentru constatarea nulităţii absolute a acestora, prin decizia nr. 82 din 15.01.2013 a Tribunalului Gorj i-a fost respinsă ca fiind prematur introdusă întrucât pârâta C. L.F. F. N. nu s-a pronunţat, nici până în prezent, asupra cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră înregistrată sub nr. 965/30.11.2005.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 5 lit. a din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, art.64 din Legea nr. 18/1991.
Prin sentinţa civilă nr. .. pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr… a fost admisă în parte, acţiunea formulată de reclamantul T. G. G., , în contradictoriu cu pârâţii C. l. de F. F. N., şi Primarul oraşului N., a fost obligată pârâta C. L. F. F. N. să se pronunţe asupra cererii cu nr. 965/30.11.2005 privind efectuarea de propunere de validare sau invalidare către C. J. de F. F. G., a fost respins capătul de cerere privind obligarea Primarului oraşului N. la plata de daune cominatorii şi s-a respins acordarea de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă sub nr.dosar .., reclamantul T.r G. G. a chemat în judecată pârâţii, C. L. de F. f. N., jud. Gorj, şi Primarul oraşului N., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei C. L. F. F. N. de a se pronunţa asupra cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră înregistrată sub nr. 965/30.11.2005, obligarea Primarului oraşului N. la plata sumei de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere reprezentând, daune cominatorii şi cheltuieli de judecată.
Că, petentul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, fiind înregistrată sub nr. 965/30/11/2005 dar până în prezent C. LFF N. nu a formulat propuneri de validare sau invalidare a cererii nr.965/30.11.2005 privind efectuarea de propunere de validare sau invalidare către C. J. de F. F. G..
Cu privire la obligarea Primarului oraşului N. la plata de daune cominatorii instanţa a reţinut că cererea este neîntemeiată.
Că, potrivit alin. 2 al art. 64 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care este admisă plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate şi punerea în posesie, sub sancţiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanţă, prevederi speciale ce se aplică cu prioritate, în privinţa acordării daunelor cominatorii.
S-a reţinut că în cauza de faţă nu sunt îndeplinite dispoziţiile legale amintite, întrucât Comisia Locală nu a efectuat propuneri de validare sau invalidare a cererii.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate, instanţa a reţinut că nu au fost dovedite cu înscrisuri în prezenta cauză, fapt pentru care a respins acordarea acestora, cauza fiind scutită de altfel de taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamant T. G.. G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivare, s-a arătat că în mod greşit instanţa de fond a respins capătul de acţiune referitor la obligarea primarului oraşului N. la plata daunelor cominatorii cu motivarea că nu sunt aplicabile în cauză dispoziţiile art.64 alin.2 din Legea nr.18/1991, deoarece până în prezent Comisia Locală de fond funciar N. nu a formulat o propunere de validare sau invalidare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. Că, instanţa de fond avea obligaţia să observe că a fost învestită cu o cerere de chemare în judecată, având ca obiect obligaţia de a face, constând în faptul de a soluţiona cererea de reconstituire nr.965/30.11.2005, în sensul de a formula comisia locală o propunere de validare sau invalidare a reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetaţie forestieră.
S-a mai susţinut de către recurent că nesancţionarea reprezentantului debitorului obligaţiei de a face, respectiv primarul oraşului N., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale pentru întârzierea executării unei obligaţii legale, respectiv de aproape 8 ani, ar însemna ca hotărârea judecătorească să fie lipsită de eficienţă juridică şi finalitate, în lipsa aplicării unui mijloc de constrângere care să aibă drept scop îndeplinirea obligaţiei şi nu dezdăunarea în mod direct a creditorului. A solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei recurate în sensul obligării Primarului oraşului N. la plata daunelor cominatorii, astfel cum au fost solicitate prin acţiune.
Analizând recursul formulat cu privire la legalitatea căii de atac promovată de către recurent, tribunalul constată că în mod greşit instanţa de fond a menţionat în dispozitivul hotărârii pronunţate calea de atac, în sensul că hotărârea se atacă „ cu recurs” în loc de „ cu apel”, întrucât art.466 alin.1Cprciv. stabileşte că hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Astfel, partea şi-a conformat conduita procesuală în sensul indicat în dispozitiv, bazându-se pe aparenţa de legalitatea a hotărârii judecătoreşti şi acţionând în considerarea menţiunilor eronate din dispozitiv cu privire la calea de atac, însă o cale de atac neprevăzută de lege atrage inadmisibilitatea ei.
Instanţa constată astfel incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 457 alin.1 din Noul Cod de Procedură Civilă potrivit cărora, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei, iar alin.3 al aceluiaşi articol prevede că,, dacă instanţa respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea menţiunilor inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunţată de instanţa de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părţilor care au luat parte la judecata în care s-a pronunţat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege”.
Astfel, în temeiul dispoziţiilor legale menţionate anterior, tribunalul va respinge recursul ca inadmisibil şi va dispune comunicarea hotărârii tuturor părţilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul civil formulat de recurentul reclamant T. G.. G. împotriva sentinţei civile nr… pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr…., în contradictoriu cu intimaţii pârâţi C. L. N. pentru aplicarea Legii 18/1991 şi Primarul oraşului N..
Dispune comunicarea hotărârii părţilor.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică din 12 Septembrie 2013, la Tribunalul Gorj.
