Tip document: sentinta penala
Nr. document: 50
Data document: 27.04.2012
Domeniu asociat: Furt
Titlu jurisprudenta: Furt calificat. Achitare in temeiul art. 10 lit. d) CPP. Lipsa intentiei.
Prin rechizitoriul nr. 300/P/2011 din 28.9.2011 inregistrat pe rolul acestei instante sub nr.54/213/10.01.2012 s-a dispus trimiterea in judecata in stare de libertate a inculpatilor:
– T.V., cercetat pentru infr.prev.de art.208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a si e Cp.
– A.S., cercetat pentru infr.prev.de art.208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a si e Cp .
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut in esenta ca la data de 01.03.2011, invinuitii T.V. si A.S. au luat de pe str.General Praporgescu din orasul Corabia un numar de 11 curci care se aflau pe drumul public si le-au bagat in curtea domiciliului numitului T.V. unde, ulterior, au sacrificat un numar de 10 curci din cele 11 sustrase.
Pentru dovedirea situatiei de fapt in cursul urmaririi penale s-au administrat urmatoarele mijloace de proba: plangerea si declaratia partii vatamate (filele 5,6,7); planse fotografice (f.8-14), proces-verbal de cantarire (f.254), declaratii martori (f.16-20), declaratii invinuiti (f.22-24, 27-29, 32,34).
In faza de judecata,conf.art.15 C.p.p., partea vatamata G.M. a reiterat ca se constituie parte civila pentru suma de 1000 lei, reprezentand contravaloarea a 10 curci (f.30 dosar instanta, filele 6-7 d.u.p).
In cursul cercetarii judecatoresti s-au administrat urmatoarele probe: declaratii inculpati (f.26,27 ), declaratie parte civila (f.30), declaratiile martorilor B.M. (f.38), N.I. (f.39).
Fata de actele si lucrarile cauzei, analizand ansamblul probator existent, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 01.03.2011, inculpatii T.V. si A.S. in timp ce taiau lemne la domiciliul numitului B.M., situat in orasul Corabia, str.General Praporgescu, judetul Olt, au vazut pe drumul public un card de 11 curci.
Inculpatul T.V. a luat cardul de curci si l-a bagat in curtea domiciliului martorului N.I., unde inculpatul T.V. locuieste fara forme legale. Ulterior cei doi inculpati au procedat la sacrificarea unui numar de 10 curci. Inculpatul T.V. i-a adus martorului N.I. un numar de 3 curci taiate, spunandu-i ca provin din pasarile acestuia din urma, patru curci au fost oprite de catre inculpatul T.V., iar inculpatul A.S. a luat un numar de 2 curci.
In ziua urmatoare, respectiv 02.03.2011 organele de politie s-au deplasat impreuna cu partea vatamata G.M. la domiciliul inculpatului T.V., de unde partea vatamata a recuperat o curca. In curtea inculpatului a fost gasit un sac cu pene, iar pe sol au fost identificate urme de sange.
Inculpatul T.V. a recunoscut in cursul urmaririi penale cat si in timpul cercetarii judecatoresti ca impreuna cu inculpatul A.S. au luat curcile de pe drumul public, desi a observat ca in cardul de pasari erau amestecate niste curci care nu erau ale lui. Curcile au fost bagate in curtea domiciliului martorului N.I., unde locuieste, dupa care au taiat un numar de 10 pasari din cele unsprezece. Trei curci i le-a dus martorului N.I., patru curci au ramas la el, trei curci taiate au fost luate de catre inculpatul A.S. iar partea vatamata a recuperat o singura curca (fila 26 din dosarul instantei si filele 27-29 si 34 din d.u.p).
Declaratiile inculpatului T.V. se coroboreaza cu cele ale partii vatamate, constituita parte civila, G.M., conform carora, la data de 02.03.2011 mergand pe strada General Praporgescu pentru a-si cauta curcile a vazut in curtea locuintei numitului T.V. foarte mult sange pe sol, un sac plin cu pene de curca si o curca pe care a recunoscut-o ca fiind a sa dupa penaj si dupa semnul de la piciorul drept a sa. In prezenta ei inculpatul a recunoscut ca a luat curcile sale pe care ulterior le-a sacrificata (fila 30 din dosarul instantei si filele 6-7 din d.u.p).
Martorul N.I., proprietarul imobilului de pe strada General Praporgescu nr.74, unde locuieste inculpatul T.V., a confirmat ca la data de 02.03.2011, in jurul orelor 14,00, la domiciliul sau de pe strada Cuza-Voda, a venit numitul T.V. cu un numar de curci taiate. La cateva ore la domiciliul sau a venit si G.M. care s-a interesat daca T.V. i-a adus curci taiate. In dimineata aceleasi zile a vorbit cu inculpatul T.V. sa-i taie niste pasari pe care sa le duca copiilor sai, la Ramnicu Valcea. Impreuna cu partea vatamata au mers la locuinta inculpatului T.V. unde au mai gasit o singura pasare iar pe jos erau imprastiate mai multe pene (fila 39 dosarul instantei si filele 16,17 si 19).
Martorul B.M., vecin cu inculpatii, a declarat ca la inceputul lunii martie 2011, a mers la domiciliul numitului T.V. unde acesta se afla impreuna cu A.S. iar dupa ce au consumat o sticla de bere, numitul T.V. i-a solicitat sa-i taie un numar de patru curci. Dupa ce a taiat curcile, impreuna cu T.V. si A.S. au curatat curcile de pene dupa care a plecat acasa lasandu-i pe cei doi inculpati sa taie curcile in bucati mai mici (fila 38 din dosarul instantei si filele 18,20 din d.u.p).
Inculpatul A.S. a recunoscut ca a participat la sacrificarea pasarilor si ca a primit de la inculpatul T.V. 2 curci pentru faptul ca a ajut la sacrificarea si curatarea pasarilor. Inculpatul nu recunoscut ca a participat la sustragerea pasarilor de pe drumul public (filele 22-24 si 32 din d.u.p si si fila 27 din dosarul instantei).
Declaratiilor evocate li se adauga plansele foto in care au fost evidentiate locul in care au fost gasite pene de culoare brun-roscat ce pareau a fi de sange si locul unde a fost gasit un sac de folie ce continea mai multe pene (filele 10-14).
Alegatiile inculpatului conform carora la sustragerea pasarilor de pe drumul public ar mai fi contribuit si numitul A.S., nu pot fi avute in vedere la stabilirea cadrului circumstantial al cauzei si, in consecinta la incadrarea juridica, deoarece acestea nu au fost in nici un fel probate, declaratiile inculpatului T.V. nefiind suficiente in sensul indicat. De asemenea din nici una din probele administrate nu reiese ca inculpatul A.S. ar fi avut cunostinta ca pasarile la sacrificarea carora a participat nu ii apartin inculpatului T.V.
I. In drept, fapta inculpatului de a lua de pe drumul public, respectiv de pe strada Praporgescu din orasul Corabia, in data de 01.03.2011, un card de 11 curci care nu ii apartineau, pe care le-a bagat in curtea locuintei sale unde le-a sacrificat impreuna cu numitul A.S., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prevazute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a si e Cod penal.
Elementul material al laturii obiective consta in actiunea de luare a bunurilor mentionate din patrimoniul partii civile, fara consimtamantul acesteia, in scopul de a si la insusi pe nedrept, prin deposedarea sa si imposedarea inculpatului. Activitatea acestuia se afla intr-un strans raport de cauzalitate cu urmarea imediata a faptei, actiunea producand o mutatie efectiva, obiectiva, in realitatea patrimoniului lezat, in sensul ca au fost scoase din acesta bunuri trecute in stapanirea inculpatului.
In ceea ce priveste latura subiectiva, inculpatul a actionat cu intentie directa, astfel cum aceasta este definita in art. 19 alin. 1 lit. a Cod penal, prevazand rezultatul faptei sale, pe care l-a urmarit prin savarsirea faptei. Aceasta intentie rezulta din imprejurarea ca dupa ce luat cele 11 pasari de pe drumul public le-a sacrificat, a oprit pentru el un numar de 4 curci iar restul le-a impartit.
Avand in vedere ca fapta a fost savarsi intr-un loc public, pe un drum public (respectiv pe strada Praporgescu din orasul Corabia) loc care prin natura sa este permanent accesibil publicului, trebuie retinuta incidenta art. 209 alin. 1 lit. e C.pen.
De asemenea, instanta va da eficienta si circumstantei agravante prevazute de art. 209 alin. 1 lit. a C. pen. (savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna), intrucat chiar daca fapta a fost savarsita de doua peroane impreuna, raspunderea penala a uneia fiind inlaturata, deoarece ceea ce intereseaza pentru aplicarea agravantei consta in aspectul obiectiv al conlucrarii la savarsirea faptei si nu in pozitia subiectiva a participantilor .
La individualizarea pedepsei pe care o va aplica instanta va avea in vedere dispozitiile art. 72 CP. La individualizarea sanctiunilor penale ce urmeaza a fi aplicata inculpatului, instanta are in vedere, in primul rand, ca art. 209 alin. 1 C.pen. prevede pedeapsa inchisorii de la 3 la 15 ani.
In concret, pericolul social al faptei inculpatului este ridicat. Instanta are in vedere circumstantele reale in care a fost savarsita fapta astfel cum au fost retinute, ce denota din partea inculpatului indrazneala infractionala.
De asemenea, instanta mai retine ca inculpatul are antecedente penale, asa cum reiese din mentiunile din cazierul judiciar (fila 7,14).
Instanta mai are in vedere, in acelasi sens, varsta si comportarea relativ sincera a inculpatului in cursul procesului penal. Tinand cont de modul de operare a inculpatului, care denota un pericol social ridicat si de atitudinea inculpatului, instanta nu va face aplicarea art. 74 C.pen. In raport de considerentele expuse, tinand cont de functia de reeducare pe care o indeplineste pedeapsa, dar si de cea de constrangere, instanta apreciaza ca o pedeapsa de trei ani inchisoare constituie o sanctiune proportionala.
Fata de circumstantele personale ale inculpatului, nu este in stare de recidiva si varsta acestuia, in raport de care executarea pedepsei in regim de detentie apare ca fiind exceptionala. Instanta apreciaza ca rolul de constrangere si scopul pedepsei pot sa fie realizate si prin suspendarea conditionata a acesteia, ceea ce implica atentionarea inculpatului asupra posibilitatii revocarii acestei masuri in cazul unor savarsirii unor noi infractiuni in termenul de incercare ce va fi stabilit. In consecinta, constatand indeplinite conditiile prevazute de art. 81 C.pen., instanta va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, urmand sa fixeze un termen de incercare de 5 ani de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari. In baza art.71 al.5 Cp instanta va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.
Potrivit art. 71 alin. 2 C.pen., aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a,b si c C.pen. intervine de drept in cazul aplicarii pedepsei inchisorii. Totusi, in lumina jurisprudentei Curtii EDO in aplicarea art. 8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a art. 3 din Protocolul nr. 1 la aceasta Conventie, in principal prin hotararile pronuntate in cauzele Hirst v. Marea Britanie si Sabou si Parcalab v. Romania, jurisprudenta cu caracter general-obligatoriu potrivit art. 20 din Constitutie raportat la art. 46 din Conventie, instanta va interzice inculpatului doar acele drepturi de la art. 64 C.pen. fata de care inculpatii s-au facut nedemni de a le mai exercita.
Instanta retine ca natura faptei savarsite, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiul acestora va fi interzis pe perioada executarii pedepsei.
Nu va interzice inculpatului dreptul de a alege ci doar pe cel de a fi ales, avand in vedere exigentele CEDO, reflectate in Hotararea din 6 octombrie 2005, in cauza Hirst impotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, in care Curtea a apreciat, pastrand linia stabilita prin decizia Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, ca nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind sa fie dispusa in functie de natura faptei sau de gravitatea deosebita a acesteia.
Or, fapta care a facut obiectul prezentei cauze nu are conotatie electorala sau vreo gravitate speciala, astfel ca instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
Dreptul de a fi ales se impune insa a fi interzis deoarece condamnatul nu ar putea reprezenta un model de conduita pentru cetateni.
II. Conform art.208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a si e Cp. constituie infractiunea de furt calificat „luarea de doua persoane impreuna dintr-un loc public unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept”.
Infractiunea de furt se realizeaza din punct de vedere obiectiv prin actiunea de luare unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia. Actiunea de luare desi este o actiune unica, se realizeaza prin doua acte: deposedarea-scoaterea bunului din sfera de stapanire a posesorului sau detentorului si imposedarea – trecerea acelui bun in sfera de stapanire a faptuitorului.
Alegatiile inculpatului conform carora la sustragerea pasarilor de pe drumul public ar mai fi contribuit si numitul A.S., nu pot fi avute in vedere la stabilirea cadrului circumstantial al cauzei si, in consecinta la incadrarea juridica, deoarece acestea nu au fost in nici un fel probate, declaratiile inculpatului T.V. nefiind suficiente in sensul indicat
Instanta apreciaza ca, in absenta acestor elemente (deposedarea-scoaterea bunului din sfera de stapanire a posesorului sau detentorului) actiunile inculpatului A.S. nu se circumscriu laturii materiale ale infractiunii de furt calificat, de vreme ce din coroborarea probelor administrate rezulta ca inculpatul A.S. l-a ajutat pe inculpatul T.V., la cererea acestuia, doar la sacrificarea pasarilor primind pentru ajutorul acordat doua pasari taiate.
Din punct de vedere a al laturii obiective infractiunea de furt se savarseste cu intentie directa, faptuitorul isi da seama ca ia bunul din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia si vrea sa savarseasca fapta, punand posesorul sau detentorul bunului in imposibilitatea de a-si exercita drepturile asupra acelui bun si cauzandu-i astfel o paguba. Instanta retine ca din nici una din probele administrate nu a reiesit ca inculpatul A.S. ar fi avut cunostinta ca pasarile la sacrificarea carora a participat nu ii apartin inculpatului T.V..
In adevar, intrarea in posesia celor doua pasari in astfel de conditii, chiar daca nu constituie infractiunea de furt calificat, deoarece lipseste intentia infractionala ce caracterizeaza latura subiectiva a infractiunii prevazute in art. art.208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a si e Cp C.pen si unul din elementele materiale ale laturii obiective, impune concluzia ca, totusi, fapta exista, dar nu intruneste, sub aspectul laturii subiective si obiective, elementele constitutive ale unei infractiuni, fiind incidente prevederile art.10 alin.1 lit.d C.proc.pen.
Avand in vedere acest dispozitii legale in raport de situatia de fapt ce rezulta din actele dosarului instanta constata ca in cauza lipsesc elementele constitutive cerute de lege pentru incidenta in cauza a prev. art.208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a si e Cp. ce reglementeaza infractiunea de furt calificat.
Ca urmare, in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod Procedura Penala raportat la art. 10 alin. 1 lit. d Cod Procedura Penala va dispune achitarea inculpatului A.S. pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prev.de art.208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a si e Cp.
Sub aspectul laturii civile instanta constata ca partea vatamata s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 1000 daune materiale, ce reprezinta contravaloarea celor 10 curci sustrase
Avand in vedere temeiul de drept in baza caruia urmeaza a se dispune achitarea inculpatului A.S., in baza art. 14 si 346 al. 2 C.p.p., instanta va solutiona actiunea civila a partii vatamate.
In ceea ce priveste actiunea civila exercitate in cauza, analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea acestora, releva urmatoarele aspecte:
1. In timpul urmaririi penale, deci in termenul statuat de art. 15 alin. 2 C. proc. pen., partea vatamata G.M. s-a constituit parte civila pentru fapta savarsita la data de 01.03.2012, cu suma de 1200 de lei, reprezentand contravaloarea bunurilor sustrase iar in faza de judecata a reiterat cererea mentionand ca se constituie parte civila pentru suma de 1000 de lei, respectiv 100 pentru fiecare pasare sustrasa.
Instanta constata ca sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, astfel cum acestea reiese din prevederile art. 998-999 C. civ., dupa cum urmeaza:
In ce priveste existenta vinovatiei, a faptei ilicite si a persoanei care a savarsit-o , aceste conditii au fost verificate anterior Astfel fapta ilicita a constat intr-o fapta prevazuta de legea penala, si anume de art.208, alin.1, art.209, alin.1, lit.a si e Cp, legatura de cauzalitate directa si indirecta dintre fapta ilicita si urmarea imediata a rezultat din probele administrate in cauza, si in ceea ce priveste vinovatia, fapta a fost savarsita sub forma intentiei directe pentru inculpatul T.V..
Fapta ilicita a avut ca urmare imediata crearea unui prejudiciu in patrimoniul partii civile, prejudiciu avand un caracter cert, materializat in valoarea pasarilor sustrase, fiind rezultatul intentiei directe a inculpatului T.V., astfel cum reiese din declaratiile acestuia, ale partii civile si din adresa nr.21/07.07.2011 (fila 15 din dosarul de urmarire penala).
Pentru considerentele precedente, instanta urmeaza a-i obliga in solidar pe inculpatul T.V. si pe numitul A.S., in baza art. 14 si 346 C. proc. pen., si art. 998-999 C. civ, la plata sumei de 1000 de lei, catre partea civila G.M., cu titlu de despagubiri civile
In baza art. 191 si art 192 al.1, lit.c Cpp obliga inculpatul T.V. si pe A.S., fiecare la plata sumei de 400 de lei cheltuieli judiciare catre stat.
Corabia martie 2013
1
