Prin sentinta civila nr. 608 din 13.10.2011 pronuntata de Judecatoria Dragomiresti s-a admis în parte cererea de ordonanta presedintiala formulata de reclamanta O.G. si O.F. în contradictoriu cu pârâtii V.A. si V.F. Pârâtii au fost obligati sa permita reclamantilor accesul la drumul public pe poarta ridicata de pârâti. S-a respins ca inadmisibila cererea de înlaturare a portii.
S-a retinut în considerentele hotarârii ca, referitor la conditia neprejudecarii fondului, judecatorul nu are de cercetat fondul dreptului discutat între parti, dar pentru a se evita pronuntarea unei solutii arbitrare, se va face un examen sumar, pentru a se vedea de partea cui este aparenta dreptului.
Pentru ca instanta sa poata dispune permiterea accesului reclamantilor la drumul public, nu este necesar sa solutioneze fondul pricinii.
Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, pârâtul V.A. a fost sanctionat în temeiul art. 26, punctul 1, litera a) din Legea nr. 50/1991 pentru ca „a construit un gard ce blocheaza trecerea la locuinta numitului O.G. domiciliat în …, fara a avea autorizatie de construire.”
În dosarul nr. 663/224/2011, cu termen de judecata pe data de 20.10.2011, Primarul orasului …., pe cale de ordonanta presedintiala, a solicitat ca instanta sa dispuna desfiintarea constructiei realizate nelegal, iar în caz de refuz, solicita autorizarea Primariei orasului …..pe cheltuiala pârâtului.
Pârâtul a edificat gardul fara autorizatie de construire, aspect necontestat de acesta, astfel încât în prezent gardul este construit nelegal.
În dreptul civil exista principiul conform caruia nimeni nu se poate prevala de propria culpa pentru a obtine protectia legii.
Totusi, în cadrul procedurii speciale a ordonantei presedintiale, instanta nu se poate pronunta cu privire la înlaturarea portii amplasate în mod ilegal deoarece aceasta masura are caracter definitiv, pe calea ordonantei presedintiale putând fi luate doar masuri vremelnice.
Ca masura vremelnica, pentru ca reclamantii sa aiba acces la drumul public, nu este necesara desfiintarea portii de acces montate de pârâti, ci este suficient ca acestia din urma sa permita reclamantilor sa treaca pe acolo.
Reclamantii sunt foarte batrâni, în cârje si drumul propus de catre pârâti trece prin gradina lor, care este foarte abrupta. În orice caz, pentru a putea trece cu caruta pe acel drum, reclamantii ar trebui sa-si taie pomii fructiferi din propria gradina si tot nu e sigur ca ar putea trece cu caruta pe drumul abrupt.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs V.A. si V.F. solicitând admiterea recursului, modificarea hotarârii în sensul respingerii cererii de ordonanta presedintiala.
În motivarea recursului se arata ca, nu sunt îndeplinite cumulativ cele 3 conditii pentru a fi admisibila cererea de ordonanta presedintiala. Din însasi motivarea hotarârii rezulta ca nu sunt îndeplinite toate conditiile, masura a fost doar justificata prin urgenta si prin existenta cazului grabnic. Nu este justificata nici masura urgentei. Simpla montare a portii nu echivaleaza cu blocarea ori interdictia accesului spre locuinta lor, masura montarii portii fiind de natura a proteja proprietatea recurentilor. Ba mai mult reclamantii nu au nici un drept asupra terenului pe care au fost montate portile. Cu privire la acest teren nu exista un litigiu pe fond si astfel masura dispusa de instanta capata un caracter definitiv.
Intimatii arata ca se opun la admiterea recursului, sa se mentina ca temeinica si legala hotarârea instantei de fond.
Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor de recurs invocate si a prevederilor art. 3041 Cod procedura civila, tribunalul a retinut urmatoarele:
Partile detin terenuri alaturate, iar în anul 1983 numitul I.G. a vândut, printr-un simplu act sub semnatura privata la doua persoane distincte suprafata totala de 108 mp teren folosit ca drum. Astfel tatal pârâtei a cumparat suprafata de 68 mp, iar reclamantul O.G. a cumparat suprafata de 93 mp. Prin sentinta civila nr. 697/2011 pronuntata de Judecatoria Dragomiresti partile din acel proces au fost obligate sa se prezinte la notar sa încheie contractul în forma autentica dispunându-se totodata întabularea dreptului de proprietate în cartea funciara.
În prezentul litigiu reclamantii au solicitat obligarea pârâtilor la înlaturarea portii si deschiderea caii de acces spre locuinta lor.
Potrivit dispozitiilor art. 581 alin. 1 Cod procedura civila, instanta va putea sa ordone masuri vremelnice, în cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Cele trei conditii care trebuie sa fie îndeplinite cumulativ pentru ca cererea de ordonanta presedintiala sa fie admisibila sunt: urgenta, caracterul vremelnic si ultima conditie este ca prin masura luata sa nu se prejudece fondul.
În cauza nu sunt îndeplinite cumulativ toate conditiile.
Pe cale de ordonanta presedintiala nu pot fi luate masuri definitive care sa rezolve pe fond litigiul dintre parti. În acest sens, instanta noastra suprema a statuat ca, o obligatie de a face nu poate fi dispusa prin ordonanta presedintiala. Ori în cauza, asa cum s-a aratat prin sentinta civila nr. 697/2011 s-a solutionat un litigiu între parti care a avut ca obiect cumpararea unei portiuni de teren de catre parti cu destinatia de drum.
Cu ocazia solutionarii unei cererii de ordonanta presedintiala, instanta nu are de cercetat fondul dreptului discutat între parti, cercetând doar aparenta dreptului. Ori prin cererea formulata de reclamanti se solicita rezolvarea fondului cauzei, respectiv obligarea pârâtilor la deschiderea caii de acces.
Pe cale de consecinta, nefiind îndeplinite cumulativ cele trei conditii pentru a fi admisibila cererea de ordonanta presedintiala, se apreciaza ca recursul promovat este fondat, urmând ca în baza dispozitiilor art. 312 Cod procedura civila sa fie admis. Se va modifica în parte sentinta judecatoriei, în sensul ca se va respinge cererea reclamantilor de obligare a pârâtilor sa le permita accesul spre locuinta lor. Restul dispozitiilor sentintei vor fi mentinute