Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 3/1977, stagiul complet de cotizare pentru o persoana care a lucrat în grupa I-a de munca în perioada 01.07.1997-31.03.2001 este de 20 de ani si nu de 30 de ani, în acest sens fiind decizia nr. 40/22.09.2008 a Înaltei Curtii de Casatie si Justitie.
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 09. martie 2012, sub numarul 884/87/2012, reclamantul C. P. a chemat în judecata pârâta C J.P. Teleorman pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea pârâtei, la revizuirea deciziei de recalculare a pensiei pentru limita de vârsta, conform dispozitiilor OUG nr.4/2005, în care, la stabilirea punctajului mediu anual, sa fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Solicita de asemenea obligarea pârâtei si la plata diferentelor drepturilor de pensie pe ultimii 3 ani.
În motivarea actiunii, reclamantul arata ca este pensionat pentru limita de vârsta, în conformitate, cu prevederile Legii 3/1977, iar drepturile initiale de pensie i-au fost stabilite prin decizia nr. 146825/2000 privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de vârsta, emisa de Oficiul de Pensii Teleorman.
Fiind o pensie stabilita în baza legii nr. 3/1977 ,anterior intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000 ,pensia reclamantului a intrat în procesul de recalculare prevazut de HG nr. 1550/2004 si se încadreaza în categoria pensiilor carora li se aplica dispozitiile OUG nr. 4/2005 potrivit carora stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului anual va cel reglementat de Legea 3/1977 .
Mai arata reclamantul ca potrivit legii nr. 3/1977, stagiul complet de cotizare utilizat este de 20 de ani , si nu de 30 de ani , cum în mod eronat a stabilit pârâta în buletinul de calcul emis conform OUG nr. 4 /2005, având în vedere ca acesta are o vechime în grupa a I-a de munca – de 20 ani ,0 luni si 1 zile.
Precizeaza reclamantul ca la recalcularea pensiei sale, trebuiau avute în vedere conditiile de stagiu si vârsta, prevazute de Legea nr. 3 /1977, acest aspect rezultând si din prevederile HG nr. 1550/2004, actele normative invocate , confirmând principiul potrivit caruia conditiile de pensionare de la data iesirii la pensie , ramân si la data recalcularilor pensiilor .
În temeiul dispoz. art. 112 Cod proc civ. au fost atasate cererii înscrisurile pe care reclamantul îsi întemeiaza actiunea ,respectiv : decizia nr 146825/2000 privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de vârsta , buletin de calcul din data de 12.08.2005 ;decizia de recalculare a pensiei din data de 24.07.2006 ,adeverinta nr. 1097/2011 si copie carnet de munca.
În drept, cererea a fost întemeiata pe disp. Legii nr. 19/2000, modificata, Legii 3/1977, HGR nr.1550/2004;OUG nr. 4/2005..
Prin întâmpinarea formulata la data de 04.04.2012 pârâta Casa Judeteana de Pensii Teleorman a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata sustinând ca ,prin Legea nr. 263/16.12.2010 intrata în vigoare începând cu data de 01.01.2011 a fost abrogata Legea nr. 19/2000 (art. 196 lit a) si OUG nr. 4/2005 (art.196 lit. n) ,astfel ca cererea reclamantului ,înregistrata la data de 09.03.2012 este supusa reglementarilor din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.
Analizând actele si lucrarile dosarului ,în raport cu dispozitiile legale incidente, Tribunalul apreciaza ca fiind fondata actiunea reclamantului ,pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Reclamantul Constantin Petre este beneficiarul unei pensii pentru limita de vârsta din sistemul de stat c onform deciziei nr 146825/2000 ,drepturile de pensie fiind stabilite în baza prevederilor Legii 3/1977 începând cu data de 1.06.2000.
Prin deciziile de recalculare a drepturilor de pensie emise de Casa Judeteana de Pensii Teleorman în conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005 la data de drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate ,fiind determinat un punctaj anual mediu calculat prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 ani .
Recalcularea pensiei conf. OUG nr. 4/2005 se face în raport de prevederile HG nr. 1550/2004 care ,în art. 1 din Anexa 1 dispune ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este reprezentat de vechimea integrala în munca prevazuta de legislatia în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie a beneficiarului operatiunii de recalculare .
Coroborând dispoz. art. 41 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 privind „stagiul de cotizare„ cu dispoz. art. 8 din Legea nr. 3/1977 privind „vechimea în munca„ rezulta ca notiunea de „stagiu complet de cotizare„ prevazut de Legea 19/2000 corespunde notiunii de „vechime în munca” prevazut de Legea nr. 3/1977.
Cum copia deciziei de pensionare rezulta ca reclamantul a realizat în grupa I de munca un stagiu de cotizare de peste 20 ani ,în cauza sunt aplicabile dispoz. art. 14 din Legea nr. 3/1977 ,întrucât acesta are caracterul unei norme speciale ce prevede o vechime minima necesara deschiderii dreptului la pensie de 20 ani pentru persoanele care au lucrat minim 20 ani în grupa I de munca ,vechime asimilata unui stagiu complet de cotizare .
În acest sens s-a pronuntat si Înalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 40/22.09.2008,data în solutionarea caii extraordinare de atac a recursului în interesul legii ,obligatorie pentru instante conf. art. 329 alin. 3 Cod proc civ.
Astfel ,instanta suprema a decis ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001 si care si-au desfasurat activitatea în grupe speciale de munca este cel reglementat de art. 14 din Legea 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala.
Având în vedere ca drepturile la pensie pentru limita de vârsta ale reclamantului au fost deschise în baza legii nr. 3/1977, rezulta ca orice recalculare a pensiei realizata în baza Legii nr. 19/2000, chiar si pâna la data aplicarii OUG nr. 4/2005, trebuia sa ia în considerare stagiul complet de cotizare si vârstele de pensionare stabilite de actul normativ în baza caruia s-a facut iesirea la pensie , în cazul de fata , Legea nr. 3/1977, criteriile prevazute de Anexa nr.3 a Legii nr. 19/2000, urmând a fi avute în vedere numai în cazul pensiilor deschise în baza acestui act normativ. Ca la recalcularea pensiei trebuiau avute în vedere conditiile de stagiu si vârsta prevazute de Legea nr. 3/1977, rezulta si din prevederile art.2 , alin 1 si 2 din HG nr. 1550/2004, care desi se aplica pentru viitor , confirma principiul potrivit caruia , conditiile de pensionare stabilite la data iesirii la pensie, ramân si pe perioada recalcularilor .
Tinând seama de aceste aspecte, din care rezulta faptul ca atunci când Înalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca, în cazul reevaluarii sau recalcularii pensiilor se aplica un act normativ abrogat expres de Legea nr. 19/2000, aceasta nu a avut în vedere faptul ca dreptul pensionarului ar fi ultraactivat, ci s-a aplicat dreptul existent la data pensionarii reclamantului, rezulta ca pentru identitate de ratiune si, în speta de fata în care se invoca de catre pârâta dispozitiile Legii nr.263/2010, temeiul juridic de admitere a cererii prin care se solicita stabilirea unui alt stagiu complet de cotizare, nu îl constituie actele normative abrogate de Legea nr.263/2010, ci procedura tehnica juridica de urmat în cazul reevaluarii pensiilor în vederea recalcularii acestora.
De altfel, stagiul complet de cotizare realizat sub imperiul oricarui act normativ abrogat si pentru care s-a platit CAS este recunoscut si de Legea nr.263/2010, care prin art.107 alin.3 prevede posibilitatea recalcularii pensiei prin adaugarea veniturilor si/sau stagiilor de cotizare prevazute de lege si nevalorificate la stabilirea acesteia si chiar daca procedura de recalculare a pensiilor reglementata de OUG nr.4/2005 si HG nr.1550/2004,- a fost abrogata, recalcularea în sine privita ca procedeu tehnic de modificare a drepturilor de pensie si nu ca un drept de sine statator, a fost pastrata si de actuala reglementare care prin dispozitiile art.107 alin.3 raportate la dispozitiile art.107 alin.1 din Legea nr.263/2010, prevede faptul ca, în situatia în care ulterior stabilirii drepturilor de pensie se constata diferente între sumele stabilite si/sau platite si cele legal cuvenite, pârâta opereaza din oficiu, sau la solicitarea pensionarului modificarile ce se impun printr-o decizie de revizuire, sumele rezultate în urma revizuirii acordându-se în cadrul termenului general de prescriptie calculat de la data constatarii diferentelor.
Pentru considerentele aratate, Tribunalul va admite actiunea, va obliga pârâta sa revizuiasca drepturile de pensie cuvenite reclamantului cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, precum si la plata diferentelor de drepturi de pensie rezultate, începând cu data de 09.03.2009, actualizate cu rata inflatiei la data platii efective.
