SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 858
Prin cererea înregistrată la data de 26.08.2011 pe rolul Judecătoriei Buhuşi reclamanţii B. C. V. şi B. A. au chemat în judecată pârâta U. E. pentru perfectare vânzare cumpărare.
În motivarea acţiunii, reclamanţii arată că pârâta U. E. nu s-a prezentat la notariat în vederea întocmirii actelor notariale în baza Legii 18/1991, deşi l-a solicitat atât verbal cât şi în scris.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
În dovedirea acţiunii,s-au depus înscrisuri, la dosar fiind ataşate, în copie act de mână de vânzare cumpărare încheiat la 9.11.2004,titlu de proprietate nr. 153596/29.09.1995,sentinţa civilă nr.1631/15.10.1998 pronunţată de Judecătoria Buhuşi în dosarul nr.814/1997, un nr de 2 schiţe, documentaţia cadastrală,certificat de atestare fiscală nr.5581/18.08.2011.
Pârâta a fost prezentă la termenul din 27.09.2011 şi a arătat că este de acord cu acţiunea. A arătat că este de acord cu probele solicitate de reclamanţi şi că nu solicită alte probe.
De altfel,aceasta a depus în scris la dosarul cauzei o întâmpinare. În aceasta se arată că a vândut două suprafeţe de teren reclamanţilor şi pentru vânzarea acestor suprafeţe de teren a primit preţul de 2000 lei . Mai arată că aceste două suprafeţe au revenit în lotul său prin sentinţa civilă de partaj nr.1631 din 15.10.1998 .
O dată cu cererea de chemare în judecată a fost depusă la dosar şi documentaţia cadastrală întocmită de Ioan Butuc.
În cauză au fost audiaţi martorii reclamanţilor : A. V. şi C.C..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
Reclamanţii au chemat-o în judecată pe pârâta U. E. pentru perfectare vânzare cumpărare.
La data de 09.11.2004 între părţi a intervenit antecontractul de vânzare cumpărare cu privire la imobilul teren în suprafaţă de 3.496 m.p. situat în T.56 P.1236/3 din comuna B., jud. B. şi suprafaţa de 1.022 mp situată în T.79/1 P.44 din comuna B., jud. B.
La data încheierii contractului a fost achitat integral şi preţul vânzării. De altfel,acest lucru a fost recunoscut chiar de pârâtă.
Acest contract este nul ca act de vânzare-cumpărare, în ce priveşte terenul, potrivit art. 2 alin.1 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, în vigoare la data încheierii actului, însă prin conversiune valorează promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a imobilului ,de (art. 978 C.civ.).
Instanţa reţine aşadar că prin acest antecontract, pârâta s-a obligat să transmită reclamantului dreptul de proprietate asupra imobilului teren. Această obligaţie de a face este susceptibilă de executare silită directă prin pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare, în temeiul dispoziţiilor de principiu ale art. 1073 şi art. 1077 C.civ.
La data judecării în fond a cauzei era în vigoare Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. Art.5 alin.2, titlul al X-lea (privind circulaţia juridică a terenurilor) din această lege dispune că în situaţia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcţii, una dintre părţi refuză ulterior să încheie contractul, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă care poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract.
Pentru a fi posibilă pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare este însă necesar să fie îndeplinite toate condiţiile pentru transmiterea proprietăţii de la promitentul-vânzător la promitentul-cumpărător, cu excepţia consimţământului promitentului-vânzător.
Cu alte cuvinte, este necesar ca promitentul vânzător să fie proprietarul bunului ce constituie obiectul derivat al promisiunii de vânzare, sau, în cazul în care există mai mulţi coproprietari, toţi aceştia să se oblige la încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
Instanţa reţine că aceste condiţii sunt îndeplinite în cauza de faţă, întrucât, pârâta U. E. era proprietarul imobilului conform sentinţei civile de partaj nr.1631/15.10.1998 pronunţată de Judecătoria Buhuşi în dosar civil nr.814/1997.
Instanţa mai reţine şi faptul că întrucât reclamanţii au intrat în posesia terenului cumpărat din momentul încheierii antecontractului de vânzare – cumpărare, prescripţia dreptului de a cere obligarea pârâtei la perfectarea convenţiei nu a curs împotriva lor,deoarece lăsarea terenurilor în posesia cumpărătorului are semnificaţia unei recunoaşteri continue a dreptului acestora .
Întreg materialul probator:înscrisurile aflate la dosar,raportul de expertiză precum şi atitudinea procesuală a pârâtei duc la concluzia pertinentă că acţiunea este fondată.
Pentru considerentele ce preced instanţa va admite acţiunea şi va perfecta vânzarea –cumpărarea intervenită între părţi prin antecontractul de vânzare – cumpărare din data de 09.11.2004.
Va lua act că preţul vânzării,în sumă de 20.000.000 ROL a fost achitat integral de reclamanţi
În temeiul art. 274 C.pr.civ., va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
