Prin sentinţa civilă nr. 7945/02.08.2011 pronunţată de Judecătoria Ploieşti în dosarul nr. 14411/281/2011, a fost admisă cererea formulată pe calea ordonanţei preşedinţiale de reclamanta A.D.G. în sensul că i s-a permis acesteia să exercite temporar, singură, drepturile parinteşti cu privire la minorul A.R.G. în scopul efectuării demersurilor necesare în vederea eliberării unui paşaport pe numele minorului şi pentru efectuarea unei călătorii în străinătate împreună cu minorul în perioada 17.08.2011-27.08.2011.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti, reclamanta A.D.G, în contradictoriu cu pârâtul A.G.I, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să i se permită să exercite temporar, singură, drepturile părinteşti, în sensul de a ieşi din ţară în perioada 17.08.2011-27.08.2011 împreună cu fiul său şi al pârâtului, minorul A.R.G. născut la data de 06.06.2005.
Ulterior acţiunea iniţială a fost completată, reclamanta solicitând, de asemenea, să i se permită să efectueze singură toate demersurile necesare în vederea eliberării unui paşaport pe numele minorului.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că doreşte să petreacă, împreună cu fiul său, o vacanţa în localitatea V., în perioada 17.08.2011-27.08.2011 şi că se află în imposibilitatea obiectivă de a primi acordul pârâtului, deoarece acesta a fost returnat în ţara de origine, primind din partea autorităţilor române interdicţia de a mai intra în România.
Reclamanta a mai arătat că, din momentul părăsirii teritoriului României, pârâtul nu s-a mai interesat de situaţia minorului şi că, în prezent nu cunoaşte unde se află soţul său. Pentru toate aceste motive, a precizat reclamanta, a intentat acţiune de divorţ şi a solicitat încredinţarea minorului, cererea sa fiind înregistrată sub nr. 4656/281/2010, pe rolul Judecătoriei Ploieşti, cu termen de judecată la data de 09.08.2011.
În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 581 C.pr.civ. şi disp. art. 38 alin 4 Codul familiei, raportate la art. 98 alin 2 din Codul familiei, şi art 108 C Fam.
În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
În baza art. 581 alin 3 Cod proc civ. prezenta cauză a fost judecată fără citarea părţilor.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:
La data de 06.06.2005 s-a născut, din căsătoria părţilor, minorul A. R.G., astfel cum rezultă din certificatul de naştere seria …. nr. …. (fila 4).
Din relaţiile furnizate instanţei de Ministerul Administraţiei şi Internelor – Serviciul pentru Imigrări Prahova şi depuse la dosarul cauzei (filele 13, 14, 15) reiese că, la data de 27.05.2008, numitul A.G.I., cetăţean rus, a fost returnat în ţara de origine deoarece a trecut ilegal frontiera de stat a României, primind, de asemenea interdicţia de a mai intra în România pe o perioadă de cinci ani, respectiv până la data de 23.05.2013. Prin aceeaşi adresă (fila 13), autoritatea română amintită arată că nu deţine informaţii sau date cu privire la domiciliul pârâtului.
Din ancheta socială efectuată la domiciliul reclamantei, în dosarul privind desfacerea căsătoriei dintre părţi şi depus de reclamantă şi în prezenta cauză, rezultă că minorul se află în prezent în îngrijirea şi întreţinerea mamei, între soţi intervenind despărţirea în fapt în cursul anului 2009 (filele 5,6).
Dispoziţiile care reglementează procedura ordonanţei preşedinţiale impun trei condiţii pentru admiterea cererii: urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului: conform art. 581 C.proc.civ. instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor care s-ar putea ivi cu prilejul unei executări.
În speţă, suntem în prezenţa celei de-a doua ipoteze, a prevenirii unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.
În ceea ce priveşte urgenţa, instanţa reţine că reclamanta a solicitat să i se permită ieşirea din ţară împreună cu minorul, pentru a petrece o vacanţă în localitatea V., în perioada 17.08.2011-27.08.2011, aspect dovedit prin copie voucher (fila 17).
Referitor la cea de-a doua condiţie, vremelnicia, se constată de asemenea că este îndeplinită, având în vedere că reclamanta a solicitat încuviinţarea temporară, până la data de 27.08.2011, de a exercita singură anumite drepturi părinteşti, deoarece se află în imposibilitatea obiectivă de a primi acordul celuilalt părinte.
De asemenea, instanţa reţine şi faptul că încredinţarea minorului urmează a fi stabilită în cadrul dosarului de divorţ, nr. 4656/281/2010, aflat pe rolul Judecătoriei Ploieşti, având termen de judecată la data de 09.08.2011.
Prin soluţionarea prezentei cereri instanţa nu prejudecă fondul, luând în considerare că hotărârea dată în această procedură specială nu are autoritate de lucru judecat.
Aprecierile instanţei se limitează la interesul minorului în acest moment, faţă de dispoziţiile art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care impun respectarea acestei cerinţe în orice demers judiciar. Interesul superior al copilului este o noţiune complexă, care cuprinde inclusiv dreptul acestuia de a se bucura de timpul liber petrecut cu părintele sau părinţii săi. A împiedica o asemenea posibilitate din cauza unor aspecte exterioare raporturilor de familie, în speţă expulzarea pârâtului şi faptul că acesta nu îşi exercită drepturile părinteşti, ar duce la o restrângere nejustificată a drepturilor minorului.
Instanţa reţine ca aplicabile în cauză şi prevederile art. 98 alin 2 Cod fam. potrivit cărora, în situaţia în care unul dintre părinţi, din orice împrejurare, se află în neputinţa de a-şi manifesta voinţa cu privire la măsurile privitoare la persoana copilului, celălalt părinte exercită singur drepturile părinteşti.
Toate aceste elemente formează convingerea instanţei că, la acest moment, interesul minorului este acela de a nu fi privat de posibilitatea de a petrece vacanţa în străinătate împreună cu mama sa din cauza faptului că tatăl este în imposibilitatea de a exercita efectiv drepturile părinteşti.
Această măsură are caracter temporar, aprecierea instanţei bazându-se pe probele sumare administrate în această procedură marcată de celeritate.
Faţă de considerentele aratate, instanţa a apreciat acţiunea formulată ca fiind întemeiata şi a încuviinţat ca reclamanta să exercite singură drepturile părinteşti, de la data pronunţării prezentei hotărâri, până la data de 27.08.2011, cu privire la minorul A.R.G., în vârstă de 6 ani în privinţa:
-efectuării tuturor demersurilor necesare în vederea eliberării unui paşaport pe numele minorului A.R.G.;
-călătoriei în străinătate a reclamantei împreună cu minorul A. R.G. din perioada 17.08.2011-27.08.2011, inclusiv intrării şi ieşirii din România.
