Prin cererea adresata instantei astfel cum a fost modificata, reclamantii C.C, C.C., K.P. si N.M au solicitat, în contradictoriu cu pârâta R.L., constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare cumparare autentificat având ca obiect un imobil teren si contrsuctie, încheiat de autorul reclamantilor în calitate de vânzator si autorul pârâtei în calitate de cumparator.
Instanta de fond a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de pârâta si a respins ca inadmisibila actiunea astfel cum a fost modificata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca actiunea are ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului de vânzare cumparare autentificat sub nr,409/24.01.2008, contract încheiat între defunctul M. I.( autorul reclamantilor) în calitate de vânzator, si M. P., în calitate de cumparator, ambii decedati la momentul formularii cererii de chemare în judecata, iar de pe urma defunctului cumparator au ramas în calitate de mostenitori R. P., D. C. si M.D., în calitate de descendente de gradul I.
A mai retinut instanta ca reclamantii au precizat ca înteleg sa se judece numai în contradictoriu cu pârâta R. L., fosta sotie a defunctului cumparator, sustinând ca mostenitorii acestuia nu justifica calitatea de parti în proces, întrucât la data de încheierii actului atacat defunctul era în viata, fiind casatorit cu pârâta R.L., bunul fiind proprietatea devalmasa a sotilor, copiii neavând dreptul la mostenire.
Instanta a constatat ca în toate situatiile în care se solicita anularea sau modificarea unui act juridic – asa cum în cauza civila dedusa judecatii se solicita constatarea nulitatii absolute a contract de vânzare cumparare- chemarea în judecata a tuturor partilor implicate în încheierea sau emiterea acestuia reprezinta o conditie necesara, constituind un caz de coparticipare procesuala obligatorie.
Necesitatea chemarii în judecata a partilor (iar în cazul decesului acestuia, a mostenitorilor sai) care au încheiat actul juridic a carui anulare se solicita rezida în necesitatea asigurarii acestuia a tuturor garantiilor principiului dreptului la un proces echitabil.
Instanta a avut în vedere si faptul ca actul atacat a intrat deja în circuitul civil, astfel încât în cazul în care se urmareste desfiintarea acestuia, este necesar ca toate partile implicate în încheierea lui (sau mostenitorii acestora) sa aiba posibilitatea de a-si face apararile necesare pentru a li se asigura astfel dreptul la un proces echitabil în fata unei instante, garantat de art. 6. alin. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Curtea EDO reaminteste astfel faptul ca dreptul la un proces echitabil trebuie interpretat în lumina preambulului Conventiei, care enunta preeminenta dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale preeminentei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice (cauzele Androne, Brumarescu, Masinexportimport Industrial Group SA impotriva Romaniei ) , astfel încât, în conditiile în care actul juridic a carui nulitate absoluta se solicita a fi constatata a intrat in circuitul civil, pentru a asigura respectarea principiului enuntat, este necesar ca toti cei care au încheiat convetia sa fie încunostiintati de existenta unui litigiu prin care se urmareste desfiintarea actului. Aceeasi ratiune se gaseste si în chemarea în cauza a tuturor mostenitorilor partii decedate, pentru a le permite acestora sa îsi faca apararile necesare, cu atât mai mult cu cât efectele desfiintarii conventiei se vor produce în patrimoniul lor, întrucât ei preiau drepturile si obligatiile autorului lor.
Instanta nu a retinut sustinerea reclamantilor, prin aparator, potrivit careia mostenitorii defunctului cumparator nu au calitate procesuala pasiva, întrucât la data perfectarii actului atacat defunctul era în viata, bunul care a facut obiectul contractul de vânzare cumparare fiind proprietatea comuna a sotilor, întrucât calitatea procesuala pasiva se apreciaza în raport de momentul introducerii actiunii si nu în raport de momentul încheierii actului atacat, iar în masura în care una dintre partile contractante este decedata la data introducerii cererii de chemare în judecata, calitatea de pârâti se justifica în persoana mostenitorilor, acestia preluând pe cale transmisiunii succesorale drepturile si obligatiile autorului lor, si în patrimoniul lor urmeaza sa se produca efectele desfiintarii actului juridic atacat ( o eventuala repunere în situatia anterioara, o actiune în evictiune etc.).
De asemenea, instanta a retinut ca unul din principiile care guverneaza întreg procesul civil este principiul disponibilitatii partilor asupra cadrului juridic al actiunii, reglementat de prevederile art 129 alin 6 Cpc. În aceste conditii, peste vointa partilor în litigiu nu se poate introduce în cauza – din oficiu – o persoana care nu a fost chemata în judecata, in conditiile prev de art 112 Cpc.
Astfel, reclamantul este cel ce fixeaza cadrul procesul dedus judecatii, având libera alegere în privinta persoanelor cu care întelege sa se judece în respectivul litigiu.
Pe cale de consecinta, introducerea în cauza a altor persoane din initiativa instantei sau citarea în continuare a unor persoane cu care reclamantul nu întelege sa se mai judece este nelegala si nici nu poate fi explicata în baza principiului rolului activ al judecatorului, deoarece acest principiu al rolului activ se refera la folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevarului – în limitele legii si numai în cadrul procesual stabilit prin vointa reclamantului.
În consecinta, întrucât principiul disponibilitatii în procesul civil lasa la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual si a limitelor cererii, inclusiv cu privire la persoanele cu care întelege sa-si discute obiectul procesului si, retinând ca în ce priveste actiunea formulata se impune existenta unei coparticipari procesuale pasive obligatorii, prin participarea în calitate de pârâti si a mostenitorilor defunctului care a avut calitatea de cumparator în contractul a carui nulitate absoluta se solicita a fi constatata, instanta a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii si a respins ca inadmisibila actiunea formulata de reclamanti.
