Actiune în constatarea uzucapiunii în regim de C.F.Omisiunea îndeplinirii procedurii somarii publice a persoanelor interesate si a verificarii capacitatii procesuale a pârâtului.Consecinte.
Procedura prevazuta de art. 130 din Decretul-lege nr.115/1938 impune emiterea somatiei, ce se afiseaza la judecatorie, la primaria localitatii unde este situat imobilul, precum si publicarea acesteia într-unul din ziarele mai raspândite din Capitala. Îndeplinirea acestor formalitati se constata prin proces-verbal întocmit de catre grefier, în cazul somatiei afisate la judecatorie, si de primar, în situatia somatiei afisate la primarie, procesele-verbale depunându-se la dosarul judecatoriei.
Neîndeplinirea acestei proceduri si omisiunea lamuririi capacitatii procesuale a pârâtului proprietar tabular prin depunerea certificatului de deces semnifica solutionarea cauzei fara respectarea formelor de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii conform art. 105 alin. 2 din Codul de procedura civila,atragând casarea sentintei cu trimitere spre rejudecare.
(Tribunalul Arad,sectia civila,decizia civila nr.353 R din 09 februarie 2011,dosar nr. 688/210/2010)
Prin sentinta civila nr. 756/20.10.2010, pronuntata în dosarul nr. 688/210/2010, Judecatoria Chisineu Cris a respins actiunea civila formulata de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâtii M. P., M. I., M. P. jr., M. L. R., ca neîntemeiata, fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca imobilul înscris în CF 300004 – Apateu, nr. top 703-704/b, compus din intravilan cu casa nr. 560 (numar vechi 32), în suprafata de 1.440 mp, este proprietatea tabulara a pârâtului M. P. Potrivit adresei nr. 5350/11.10.2010 emisa de Serviciul de stare civila Apateu, M. P. a decedat la data de 4.03.1981. Asa cum rezulta din probele testimoniale administrate în cauza, din anul 1981, ca data a decesului proprietarului tabular M. P., imobilul a ramas în posesia sotiei acestuia M. F. si a fiului lor M. I. cu sotia M. M.. Reclamanta a solicitat sa se constate ca a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în discutie prin uzucapiune. Având în vedere faptul ca dreptul de proprietate este înscris în CF, iar proprietarul tabular a decedat în 1981, instanta reîncadreaza în drept actiunea ca fiind întemeiata pe dispozitiile art. 28 alin. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1938. Pentru a prescrie achizitiv, indiferent de timpul de uzucapiune pretinsa, este necesar ca posesia sa fie exercitata în timpul prevazut de lege si sa fie utila în conditiile art. 1847 Cod civil, adica continua, neîntrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar. Cum în speta imobilul a trecut succesiv prin posesia mai multor persoane, respectiv mostenitorilor M. F. (sotie supravietuitoare) si M. I.(fiu) cu sotia sa M. M. – reclamanta, M. F. (decedata în 1983) si M. I. (decedat în 1995) îsi puteau înscrie dreptul de proprietate în CF în calitate de mostenitori legali ai proprietarului tabular, însa nu au facut-o. La decesul acestora, tot prin mostenire legala, proprietatea imobilului s-a transmis numitei M. M. (sotia supravietuitoare a lui M. I.), precum si copiilor lor M. I., M. P. jr. si M. L. R., care au posedat împreuna din 1995 pâna în prezent. Astfel, reclamanta putea utiliza calea unei actiuni privind succesiunea dupa sotul sau M. I. pentru transmiterea proprietatii. Posesia exercitata de reclamanta nu poate fi apreciata ca o posesie utila, de natura a conduce la uzucaparea imobilului prin posedarea lui timp de 20 de ani, asa cum prevede art. 28 din Decretul-Lege nr. 115/1938. Prin urmare, retinând ca reclamanta nu a facut dovada îndeplinirii cerintelor prevazute de lege pentru uzucapiune, asa cum prevede art. 1169 Cod civil, instanta a respins actiunea ca neîntemeiata.
Împotriva acestei sentinte, a declarat recurs recurenta M. M. si a solicitat refacerea sau completarea probelor administrate de prima instanta, precum si administrarea altor probe, daca instanta le considera necesare, în solutionarea cauzei si anularea hotarârii atacata si constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra imobilului în cauza prin uzucapiune.
În motivarea recursului, recurenta arata ca, dovada îndeplinirii conditiilor pentru a uzucapa a facut-o cu înscrisuri si declaratii de martori iar actiunea a fost respinsa ca neîntemeiata pe motiv ca posesia nu ar fi utila, retinând ca celelalte calitati si conditii ale posesiei sunt valabile. Prima instanta a considerat ca dreptul pretins putea fi valorificat “pe calea unei actiuni privind succesiunea dupa sotul sau M. I.” care nu este proprietarul tabular al imobilului în cauza. Nu are nici o relevanta faptul ca succesorii proprietarului tabular nu si-au exercitat dreptul la succesiune, chiar mai mult aceasta fiind o sanctiune pentru acestia. Mostenitorii introdusi în cauza nu pot fi calificati ca si proprietari tabulari din moment ce nu si-au exercitat acest drept (nu apar ca si proprietari tabulari) Nu se poate considera posesia ca fiind o detentie precara, reclamanta fiind convinsa ca, dupa moartea socrului sau (termenul de prescriptie începe sa curga de la aceasta data), poseda sub nume de proprietar împreuna cu sotul sau, contribuind la întretinerea imobilului si suportând toate sarcinile publice privind imobilul în cauza. În consecinta, considera ca sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege (art.28 alin.(l) din Decretul-lege nr.115/1938) pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului identificat în CF Apateu nr.300004 cu nr. top. 703-704/b.
Examinând sentinta prin prisma motivelor de recurs, tribunalul a constatat ca acesta este întemeiat pentru urmatoarele considerente:
Prima instanta a apreciat în mod corect ca în cauza sunt aplicabile prevederile art. 28 din Decretul Legea nr. 115/1938, iar nu cele ale Codului civil în materia uzucapiunii, din moment ce se invoca drept moment al începerii posesie reclamantei anul 1980, precum si decesul proprietarului tabular, astfel cum a aratat reclamanta în motivarea actiunii.
Însa, prima instanta nu a aplicat procedura prevazuta de art. 130 din acelasi act normativ, ce impune emiterea somatiei, ce se afiseaza la judecatorie, la primaria localitatii unde este situat imobilul, precum si publicarea acesteia într-unul din ziarele mai raspândite din Capitala. Îndeplinirea acestor formalitati se constata prin proces-verbal întocmit de catre grefier, în cazul somatiei afisate la judecatorie, si de primar, în situatia somatiei fisate la primarie, procesele-verbale depunându-se la dosarul judecatoriei. Prin somatie sunt invitate persoanele interesate sa faca opozitiune, aducându-li-se la cunostinta obiectul pricinii si faptul ca în termen de 1 luna de la afisarea somatiei, judecatoria va pasi la judecarea pricinii. Daca nu se face opozitie, instanta se pronunta asupra cererii printr-o încheiere, iar în caz contrar, opozitia se va judeca de catre instanta competenta, dupa dreptul comun, în functie de valoarea obiectului pricinii.
În cazul în care nu se formuleaza opozitie, cererea de constatare a uzucapiunii se solutioneaza în procedura necontencioasa, astfel ca prima instanta trebuia sa lamureasca natura actiunii formulate de reclamanta, împrejurarea daca pârâtii M. I., M. P. jr. si M. L. R., despre care martorii au afirmat ca sunt copii reclamantei, iar aceasta din urma a aratat ca sunt mostenitorii defunctului M. P. senior, au pretentii cu privire la imobil, caci în aceasta situatie partile s-ar gasi în situatia prevazuta de art. 130 din Decretul Lege nr. 115/1938 privitoare la formularea opozitiei, care se judeca în procedura contencioasa de drept comun. Bineînteles ca în cazul în care acesti pârâti înteleg sa faca opozitie la cererea reclamantei de constatare a dobândirii de catre aceasta a uzucapiunii, trebuie sa formuleze ei însisi pretentii proprii si sa faca dovada calitatii de mostenitori prin depunerea certificatului de mostenitor, ce le-ar legitima opozitia.
În ambele cazuri, însa, instanta este obligata sa cerceteze daca sunt îndeplinite cerintele art. 28 din Decretul Lege nr. 115/1938.
Or, desi s-a depus la dosar extrasul CF 300004 – Apateu, nr. top 703-704/b privitor la imobilul compus casa nr. 560 (numar vechi 32) si teren intravilan în suprafata de 1.440 mp, din care rezulta ca este proprietatea tabulara a pârâtului M. P., despre care reclamanta a aratat ca a decedat, prima instanta nu s-a preocupat de lamurirea acestui aspect, prin obligarea reclamantei de a depune la dosar copia certificatului de deces al acestuia, iar daca nu se afla în posesia acestuia act, prin depunerea unui extras din registrul de deces detinut de Oficiul Starii Civile al primariei localitatii în raza careia a decedat proprietarul tabular.
În schimb, prima instanta, desi a retinut, chiar si în absenta certificatului de deces, ca M. P. sn. a decedat în 1981, a pronuntat sentinta civila nr. 756/2010 si în contradictoriu cu aceasta persoana, desi potrivit art. 41 alin. 1 din Codul de procedura civila, doar persoanele care au folosinta drepturilor lor civile pot sta în judecata. Or, potrivit art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosinta a unei persoane începe la nasterea acesteia si înceteaza odata cu moartea sa.
Astfel, vazând ca prima instanta nu a urmat procedura obligatorie prevazuta de art. 130 din Decretul Lege nr. 115/1938, ce tine de judecata în prima instanta a cererii de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, fiind prealabila dezbaterii cauzei, dar si obligatorie, tribunalul a constatat ca sentinta civila nr. 756/20.10.2010 a fost pronuntata de Judecatoria Chisineu Cris fara respectarea formelor de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii conform art. 105 alin. 2 din Codul de procedura civila, iar, pe de alta parte, a pasit la judecata fara a lamuri legitimarea si capacitatea procesuala a pârâtului M. P. sn, caz de modificare a hotarârii ce se încadreaza în prevederile art. 3041 din Codul de procedura civila si întrucât în cauza s-au relevat atât un motiv de casare, cât si unul de modificare, în baza art. 312 alin. 3 ultima fraza, a casat sentinta civila si, tinând cont de faptul ca procedura somatiei omisa de prima instanta nu se poate realiza în faza recursului, fiind una specifica judecatii deduse judecatoriei, premergatoare analizarii cererii cu care a fost învestita instanta, a dispus trimiterea cauzei la Judecatoria Chisineu Cris în vederea rejudecarii.
