Rejudecarea dosarului la cererea condamnatului – conditii preliminare
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta sub dosar penal nr. x/197/2011 petentul condamnat B M a solicitat rejudecarea dosarului penal nr. x/197/2009 al Judecatoriei Brasov, in care s-a pronuntat sentinta penala nr. x/02.07.2010.
In motivarea cererii petentul a precizat ca a fost judecat si condamnat in lipsa, neavand cunostinta de existenta procesului.
Examinand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. x/02.07.2010 pronuntata de Judecatoria Brasov, ramasa definitiva prin neapelare la data de 23.07.2010, petentul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare, pentru savarsirea a doua infractiuni de furt calificat. Fata de acesta s-a emis mandatul de executare a pedepsei nr.1893/2010 din 26.07.2010.
La data de 18.10.2010 s-a emis mandatul european de arestare, in baza caruia la 13.11.2010 B M a fost arestat in vederea predarii catre Romania. La 07.01.2011 petentul condamnat a fost introdus in arestul DGPMB.
Potrivit dispozitiilor art. 522/1 Cod procedura penala, persoanele predate in baza unui mandat european de arestare pot beneficia de rejudecarea cauzei in situatia judecarii si condamnarii in lipsa.
In speta, inculpatul a cunoscut de proces, fiind audiat ca invinuit in cursul urmaririi penale, i s-a prezentat materialul de urmarire penala si a fost legal citat de instanta atat la domiciliul pe care l-a indicat cu ocazia audierii, cat si prin afisare la Consiliul Local Codlea.
Mai mult decat atat, in eventualitatea schimbarii adresei inculpatul trebuia sa anunte organul de urmarire penala sau instanta de judecata de orice modificare, obligatie ce i-a fost adusa la cunostinta sub semnatura odata cu invinuirea.
De altfel, potrivit dispozitiilor art. 177 alin. 3 Cod procedura penala, „in caz de schimbare a adresei aratate in declaratia invinuitului sau inculpatului, acesta este citat la noua sa adresa, numai daca a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata de schimbarea intervenita (…)”.
Daca instantele ar proceda la rejudecarea cauzelor in situatiile in care persoanele au dat dovada de nepasare fata de propriul proces, s-ar ajunge la incalcarea principiului securitatii juridice, ceea ce este inadmisibil.
Singura situatie in care petentul ar fi beneficiat de rejudecarea cauzei era aceea in care nu ar fi cunoscut deloc de existenta derularii unui proces penal impotriva sa, ori daca ar fi fost nelegal citat, la alta adresa decat cea indicata, ceea ce nu este cazul in speta.
Fata de toate aceste considerente, instanta apreciaza ca petentului nu i-a fost incalcat nici unul din drepturile sale fundamentale pe parcursul procedurii penale desfasurata impotriva sa si, mai mult decat atat, nu este echitabil a se accepta invocarea unui dezinteres manifest ca temei pentru a se proceda la desfiintarea unei sentinte penale definitive. Drept consecinta, cererea petentului de rejudecare a dosarului penal nr. x/197/2009 va fi respinsa ca neintemeiata.
