Civil. Obligatia de a face


Pe rol fiind judecarea acţiunii civile având ca obiect obligaţia de a face formulată de reclamantul L. V.,  în contradictoriu cu pârâtii

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns  reclamantul personal şi asistat de avocat şi pârâta, lipsind pârâtul.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită, acţiunea a fost timbrată cu suma de 85 lei taxa judiciara de timbru şi timbru judiciar în valoare de 1,5 lei,cauza fiind amânată pentru a se solicita relaţii de la OCPI şi pentru ca reclamantul să completeze taxa judiciara de timbru la valoarea terenului din chitanţa sub semnătură privata aflata la fila 6 dosar, OCPI a comunicat relaţiile solicitate de instanţă, după care :

Avocat pentru reclamant, depune la dosar chitanţa în suma de 41 lei reprezentând diferenţă taxa timbru, nu mai are probe de administrat în cauză, solicită cuvântul în fond.

Pârâta, precizează că ştie pentru ce a fost chemata în judecată, a vândut terenul reclamantului, este de acord cu acţiunea.

Instanţa în baza art.150 Cod procedura civila, constată cauza în stare de judecata şi acordă cuvântul în fond.

Avocat pentru reclamant, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi a se constata ca reclamantul a obţinut dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren descrisă în acţiune şi vecinătăţile menţionate în contractul autentic de vânzare- cumpărare şi titlul de proprietate, a se pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare cumpărare avându-se în vedere probele dosarului. Apreciază acţiunea ca fiind admisibilă. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Pârâta, este de acord cu acţiunea.

JUDECATA,

            La data de 11.02.2011, reclamantul a  chemat în judecată pe pârâţii, solicitând ca pe baza probelor ce se vor administra să se constate că în baza unei convenţii de vânzare cumpărare, a dobândit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 3700 m.p. teren categoria arabil, situat în extravilanul com., jud. tarlaua 16/5, parcela 176  şi să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare cu referire la imobilul menţionat.

Reclamantul a luat în posesie terenul şi a plătit în preţul.

Arată că deşi a făcut nenumărate demersuri  pentru ca pârâţii să-şi îndeplinească obligaţia asumată prin convenţia de înstrăinare, aceea  de  a se prezenta la notar pentru încheierea actelor în formă autentică anterior  datei de 31.12.2010, aceştia nu au dat curs cererilor sale.

În drept cererea a fost întemeiată de dispoziţiile art. 111 C.pr.civilă, art. 1073 şi urm. C. civil, art. 5 al. 2 –titlul X  din Legea nr. 247/2005

Cererea  a fost legal timbrată.

În motivarea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri : copia actului intitulat „chitanţă” (fila 6), notificare înaintată prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc  , din data de 1.02.2011 (fila 7), încheiere de certificare nr. 760/8.02.2011 emisă de Biroul Notarului Public (fila 8), titlu de proprietate nr. 58152/15/14.02.1994 (fila 9), contract de partaj voluntar autentificat sub nr. 697/1994 de fostul Notariat de Stat Local (fila 10), contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3715/05.07.2002 de Biroul Notarial Individual (fila 12), adeverinţa nr. 110/8.02.2011 a Consiliului Local (fila 13), taxă timbru (filele 14, 23), certificat de atestare fiscală nr. 85/09.03.2011 emis de Primăria (fila 18).

Din oficiu instanţa a dispus o adresă către OCPI, care prin adresa nr. 10583/15.03.2011- că pentru imobilul teren în suprafaţă de 3700 m.p. de la data de 1.01.1998 şi până în prezent, pe numele nu au fost înscrise sarcini.

Pârâţii, deşi legal citaţi,  nu au formulat întâmpinare.

În baza art. 167 C.p.c. instanţa admite proba cu acte.

În raport de probele administrate în cauză instanţa reţine că pârâţii  au dobândit suprafaţa de 3700 m.p. teren categoria arabil situat în tarlaua 16/5, parcela 176 ,  în anul 2002, prin act autentic de vânzare-cumpărare, de la numiţii, care la rândul lor îl dobândiră printr-un act de partaj voluntar ( nr. 697/1994) a averii succesorale rămase de pe urma defunctului, privind suprafaţa de 6,25 ha. teren situat pe raza loc., reconstituit în baza titlului de proprietate nr. 58152/15/14.02.1994.

În baza actelor din dosar  şi a susţinerilor părţilor, instanţa reţine că între reclamant , în calitate de cumpărător şi pârâţi, în calitate de vânzători,  s-a încheiat la data de 15.10.2010 un înscris intitulat „chitanţă” prin care acestea  au convenit vânzarea-cumpărarea unei suprafeţe de 3700 m.p. teren categoria arabil, situat în extravilanul com. preţul vânzării  şi că încheierea  contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică să se facă până la data de 31.12.2010, asumându-şi o obligaţie de a face.

De la data încheierii convenţiei de înstrăinare a terenului, reclamantul a plătit preţul şi a preluat bunul,  având stăpânirea lui , iar pârâţii au recunoscut în instanţă dreptul reclamantului la acţiune şi au solicitat să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare –cumpărare.

Din situaţia de fapt expusă, instanţa reţine  că  reclamantul  şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin antecontract – a achitat preţul şi a făcut demersuri pentru încheierea contractului în formă autentică notificând pârâţii să se prezinte la notar –  iar încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică nu s-a putut perfecta din culpa pârâţilor, care nu au răspuns acestor solicitări.

Instanţa reţine că reclamantul şi-a îndeplinit exact obligaţiile asumate prin convenţia de vânzare intitulată „chitanţă”, până la momentul stabilit pentru încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare.

Potrivit art. 5 alin. (2) din Titlul X al Legii nr. 247/2005 „în situaţia în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcţii, una dintre părţi refuză ulterior să încheie contractul, partea care şi-a îndeplinit obligaţiile poate sesiza instanţa competentă care poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de contract”.

Cum reclamantul şi-a îndeplinit integral obligaţiile asumate prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare intitulată „chitanţă”,  cu respectarea dispoziţiilor legale citate, având în vedere şi poziţia pârâţilor care recunosc în totalitate pretenţiile reclamantului, instanţa va pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive

În numele legii

Hotărăşte:

Admite acţiunea.

Costată că reclamantul a cumpărat de la pârâţii suprafaţa de 3700 m.p. teren categoria de folosinţă „arabil”, situat în extravilanul comunei în tarlaua 16/5, parcela 176, între vecinii : la Nord:, la Sud:,  la Est :, la Vest :, în baza înscrisului sub semnătură privată întitulat „chitanţă” , din data de 15.10. 2010, contra sumei de 1500 lei.

Prezenta  ţine loc de contract.

După rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii,  un exemplar se va comunica a A.F.P.C..

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi,