Cu nr. (…) din (…) a fost înregistrată pe rolul instanţei plângerea prin care petenţii (…) au solicitat obligarea intimatelor Comisia Locală de fond funciar (…) , Comisia Locală de fond funciar (…) şi Comisia Judeţeană (…) la punerea în posesie asupra terenului de 0,63 ha. situat în punctul (…) să întocmească documentaţia necesară şi să elibereze titlul de proprietate pentru acest teren.
In motivarea plângerii, petenţii arată că sunt moştenitorii defunctului (…) , calitate în care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate, prin hotărârea nr. (…) a Comisiei Judeţene. Ca urmare a înfiinţării Comisiei (…) , prin Legea 401/2005, cererile de reconstituire au fost trimise, de Comisia (…) autorităţii nou înfiinţate, care refuză punerea în posesie şi întocmirea documentaţiei necesare eliberării titlului de proprietate.
In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 64 alin. 2 din Legea 18/1991 si ale HG 890/2005.
Intimatele, legal citate, nu au formulat întâmpinare.
La solicitarea instanţei, a fost comunicată documentaţia care a stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate.
In susţinerea plângerii, petenţii au solicitat administrarea probelor cu înscrisuri şi expertiză topografică, cereri încuviinţate de instanţă, care a apreciat probele legale, concludente si utile cauzei.
Expertiza a fost efectuată de expert (…)
Analizând actele şi lucrările dosarului, reţine :
Prin hotărârea nr.(…) a Comisiei Judeţene (…) pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a fost reconstituit dreptul de proprietate, în favoarea moştenitorilor defunctului (…) pentru suprafaţa de 2,80 ha. teren agricol.
Adeverinţa nr. (…) de Comisia Locală de fond funciar (…) confirmă reconstituirea dreptului de proprietate şi menţionează şi locaţiile şi suprafeţele din fiecare locaţie.
Potrivit acestui document, în punctul (…) se află 0,63 ha. de teren pentru care Comisia locală şi Comisia Judeţeană trebuiau să procedeze, potrivit art. 27 din Legea 18/1991 şi art. 5 si 6 din HG 890/2005, la punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate.
La data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, 19 martie 1991, terenurile solicitate de moştenitorii defunctului (…) se aflau pe raza comunei (…) unde a fost înregistrată cererea, nefiind înfiinţată, la acea dată, Comisia (…)
Această unitate administrativ teritorială a fost înfiinţată prin Legea nr. 401 din 27 decembrie 2005 (publicată în Monitorul Oficial in 30 decembrie 2005).
Raportul de expertiză tehnică judiciară topografică (…) a identificat, pe raza comunei (…) , terenul de 6300 mp. din (…). In prezenţa Primarului (…) s-a constatat că terenul nu a fost atribuit altor persoane, deci amplasamentul este liber, fiind stăpânit în mod continuu de către petenţi.
Petenţii (…) moştenitori au defunctului (…), se află într-o situaţie puţin întâlnită în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, când după emiterea hotărârii Comisiei judeţene, de aprobare a cererii de reconstituire, ca urmare a înfiinţării unei noi unităţi administrativ teritoriale, terenul nu se mai află pe teritoriul comunei la care a fost înregistrată cererea.
Ca urmare a acestei situaţii ambele Comisii implicate îşi invocă necompetenţa (prima pentru că terenul nu se află în raza sa, iar cea de-a doua pentru că reconstituirea s-a făcut de către prima) paralizând astfel procesul de consfiinţire a dreptului petenţilor, prin eliberarea titlului de proprietate.
Instanţa reţine că această conduită este nelegală, reprezentând un refuz de punere în posesie şi eliberare a titlului de proprietate, în sensul art. 64 din Legea 18/1991.
Potrivit art. 9 alin. 3 din Legea 18/1991, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se depune la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în a căror rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul.
Prin coroborarea acestor prevederi cu cele ale art. 33 alin. 1 fraza a II-a din Legea 1/2000 (care dispun ca cererile depuse la alte comisii, în termen, să fie trimise, din oficiu, comisiilor competente) practica si literatura de specialitate au statuat în sensul că dacă persoana îndreptăţită a formulat o singură cerere de reconstituire, prin care a solicitat terenuri aflate pe raza mai multor unităţii administrativ-teritoriale, comisia locală investită va dispune disjungerea cererii pentru terenurile aflate pe raza altor localităţi şi va trimite cererea către comisiile competente.
Această obligaţie exista, prin urmare şi în lipsa unei reorganizări administrative, când culpa sesizării comisiei necompetente teritorial aparţinea petenţilor.
Cu atât mai mult, se impunea respectarea acestei proceduri atunci când iniţial a fost sesizată comisia competentă, care pentru unul sau unele terenuri a devenit necompetentă teritorial, după o reorganizare administrativă.
Prin urmare, era obligaţia Comisiei locale (…) să sesizeze că terenul nu se află în raza sa de competenţă (dacă nu s-au modificat limitele teritoriale dintre cele două comune) sau că terenul a fost luat din raza sa de competenţă.
In oricare dintre cele două ipoteze, nu există o culpă legală a petenţilor, care nu pot fi privaţi de un drept recunoscut prin hotărârea Comisiei judeţene.
In consecinţă, va admite plângerea şi întrucât terenul se află pe raza comunei (…) va obliga pe intimata Comisia locală (…) să procedeze la punerea în posesie şi la întocmirea documentaţiei pentru eliberarea titlului de proprietate, iar pe intimata Comisia Judeţeană să elibereze acest titlu.
In temeiul art. 274 cod procedură civilă existând o evidentă culpă a celor două intimate, le va obliga să plătească, în mod solidar, petenţilor, cheltuielile de judecată pe care aceştia le-au avansat, reprezentate de onorariile expertului si avocatului.
