Prin sentinţa nr. 1436/CA/2011 s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ridicată de către pârâta Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin întâmpinare. S-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către reclamanta SC C. V. SRL împotriva pârâţilor AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR, AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI, şi DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR.
Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Examinând actele dosarului, cu prioritate asupra excepţie lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâta ANSVSA, instanţa constată că este neîntemeiată excepţia, motiv pentru care urmează a o respinge din următoarele considerente:
Calitatea procesuală pasivă o reprezintă identitatea între pârât şi cel obligat în acelaşi raport juridic.
Obiectul prezentului dosar îl constituie rezilierea contractului de concesiune nr. 1262/01.09.1999, încheiat între Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi dr. B. G., vizând concesionarea clădirii şi a terenului aferent situat în F. a obiectelor de inventar, precum şi a activităţii sanitare veterinare de interes public naţional din cadrul CSV S., prevăzută în Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenirea transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului.
Ulterior contractul a fost modificat prin actul adiţional nr. 8/28.03.2009 (fila 64), prin care s-au modificat părţile contractului în sensul că ANSVSA, prin Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, devine concedent pentru activităţile sanitar veterinare, iar Agenţia Domeniilor Statului devine concedent pentru bunurile imobile proprietatea privată a statului care fac obiectul contractului, în timp ce calitatea de concesionar o dobândeşte reclamanta SC C. V. SRL, reprezentată de dr. B. G..
Având în vedere că pârâta ANSVSA este parte în contractul de concesiune şi că Decizia nr. 238/15.10.2009 este emisă de DSVSA cu acordul pârâtei ANSVSA, instanţa constată că aceasta are calitate procesuală pasivă în cauză.
Prin contractul de concesiune nr. 1262/01.09.1999 , astfel cum a fost modificat prin actul adiţional nr. 8/28.03.2009, părţile au stabilit concesionarea către reclamantă a clădirii şi a terenului aferent situat în F. , a obiectelor de inventar, precum şi a activităţii sanitare veterinare de interes public naţional din cadrul CSV S., prevăzută în Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenirea transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului.
În schimbul concesiunii, reclamanta s-a obligat a plăti o redevenţă pentru activitatea sanitară veterinară de 500.000 lei ROL, pentru clădire de 508.800 lei ROL şi pentru teren de 83.760 lei ROL pe an.
Obiectivele reclamantei stabilite în sarcina sa în calitate de concedent au fost următoarele:
1.realizarea activităţilor sanitar veterinare de interes public naţional prevăzute în Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenirea transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului, aprobat prin Ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei
2.efectuarea acţiunilor de depistare, imunoprofilaxie şi combatere susţinute financiar de stat
3.catagrafierea efectivelor de animale din gospodăriile populaţiei
4.apărarea sănătăţii animalelor şi prevenirea transmiterii de boli de la animale la om
Tot prin contractul de concesiune , reclamanta s-a obligat să realizeze investiţii, constând în amenajarea unei săli de consultanţă şi tratamente, zugrăveli interioare şi exterioare.
Contractul de concesiune a fost reziliat prin Decizia nr. 238/15.10.2009 (fila 191 – 192) este emisă de DSVSA , în reprezentarea ANSVSA , în temeiul art. 9 lit. c din contract, prin reziliere , datorită nerespectării obligaţiilor contractuale de către reclamantă.
Anterior emiterii deciziei, DSVSA a obţinut acordul concedenţilor din contract, respectiv ANSVSA prin adresa nr. 8416/25.08.2009 şi a Agenţiei Domeniului Statului prin adresa nr. 10.3005/14.10.2009.
Art. 9 alin. 1 lit. c din contract stabileşte că prezentul contract de concesiune încetează în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către concesionar, prin reziliere, cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului.
Prin actul adiţional nr. 1/31.01.2003 (fila 247) s-a modificat art. 9 în sensul că s-a introdus lit. i) cu următorul cuprins: în toate cazurile în care concesionarul nu şi-a executat obligaţiile contractuale, contractul se consideră reziliat de plin drept, rezilierea poate fi dispusă de îndată , în scris , de către concesionar, contractul încetând astfel de drept, fără să mai fie necesar a se adresa instanţei.
Ordinul nr. 141/2005 emis de preşedintele ANSVSA , care a stat la baza emiterii deciziei de reziliere, stabileşte regulile procedurale referitoare la încetarea contractelor de concesiune, stipulând că în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale din culpa concesionarului, contractul se va considera încetat de drept, Direcţiile Sanitar veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor vor dispune , în scris, rezilierea contractului de concesiune, fără a mai fi necesară sesizarea instanţei judecătoreşti.
Astfel, părţile de comun acord au stabilit un pact comisoriu de gradul IV, în temeiul căruia concedentul ANSVSA putea rezilia de plin drept şi fără intervenţia instanţei de judecată, contractele de concesiune a activităţii sanitar veterinare.
Din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că reclamanta a fost supusă mai multor controale efectuate de către DSVSA Bihor, prin care s-au constat o serie de neconformităţi precum slaba gestionare a activităţii de supraveghere şi imuniprofilaxia bolilor la animale, întreţinerea şi dotarea necorespunzătoare a cabinetului medical veterinar, introducerea de acţiuni în plus faţă de cele reale pentru obţinerea de deconturi şi sume în plus, neefectuarea corectă a acţiunii de tuberculinare, necompletarea carnetelor de sănătate pentru valorificarea produselor pe piaţa agroalimentară, indiferenţă faţă de redresarea situaţiei.
În acest sens sunt concluziile din Referatul nr. 8159/06.07.2009 întocmit de dr. I. A. – Şef serviciu Sănătate Animală , nota încheiată la data de 03.07.2009 de către dr. M. V. – medic veterinar inspector la CSV Zonală S. care constată că în unele gospodării, controlate prin sondaj, deşi a fost inoculată tuberculina bovină nu s-a mai efectuat citirea reacţiei şi interpretarea rezultatelor, nu s-au recoltat probe de sânge în vederea examenelor serologice sau nu s-a efectuat vaccinarea anticarburoasă.
Tot nereguli s-au constatat şi prin referatul din 20.03.2009 întocmit de dr. I. A., respectiv la acţiunea de tuberculinare efectuată în lunile aprilie – mai 2008, numărul de doze folosite potrivit fişelor de magazie şi documentelor contabile a fost de 950, numărul de animale declarate de proprietari fiind de 692, iar la vaccinarea anticarburoasă s-a constata o diferenţă de 101 bovine decontate în plus. Ca urmare a celor constatate, dr. B. G. s-a angajat să achite cel târziu până la data de 30.04.2009 suma de 3.081 lei reprezentând contravaloarea dozelor decontate în plus (fila 51).
O altă notă de control a fost întocmită la 17.11.2008, sub nr. 10759, în care se constată modul de realizare a acţiunilor prevăzute în Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenirea transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului. Astfel, nu a fost realizată prima campanie de pestă porcină, pentru cea de-a doua campanie fiind ridicate un număr de 2.000 de doze de vaccin de la DSVSA în data de 24.08.2008. la vaccinarea antipestoasă s-a constata că tabelele nu sunt completate corespunzător. Nu au fost recoltate teste de sânge , deşi de la terminarea campaniei de vaccinare au trecut peste 50 de zile. Au fost recoltate 562 de probe de sânge de la bovine deşi trebuiau recoltate 830. alte nereguli s-au constata în ceea ce priveşte tuberculinarea bovină, precum şi în cazul vaccinării antipseudopestează aviară, prima campanie de vaccinare efectuându-se doar în localitatea S., iar în a doua campanie de vaccinare au fost vaccinate 10.000 de păsări însă numai din F. şi C..
Cu privire la activitatea sanitar veterinară, s-a constata că sediul cabinetului medical veterinar este în localitatea F., locuinţă proprietate personală a medicului veterinar, vechiul spaţiu al CSV S. fiind dezafectat, aflându-se de mulţi ani în litigiu cu Primăria S.. Actualul sediu nu este amenajat corespunzător scopului propus.
Concluzii privind neconcordanţe şi disfuncţionalităţi în activitatea sanitar veterinară se găsesc ţi în nota de control nr. 834/03.06.2009 .
În ceea ce priveşte activitatea de identificare şi mişcare a animalelor, instanţa constată că aceasta nu face obiectul contractului de concesiune în cauză, ci a contractului de concesiune nr. 12652/29.12.2008, motiv pentru care instanţa constată că această activitate nu are legătură cu prezenta cauză.
Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi sesizările persoanelor depuse la DSVSA rezultă că principalele nemulţumiri ale cetăţenilor cu privire la activitatea medicului veterinar se referă la această activitate de identificare şi înregistrare a animalelor şi a mişcării lor.
Faţă de probele administrate în acuză, instanţa constată îndeplinirea defectuoasă de către reclamantă a activităţii sanitar veterinare de interes public naţional prevăzute în Programul acţiunilor strategice de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale, de prevenirea transmiterii de boli de la animale la om şi protecţia mediului, aprobat prin Ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei, fiind întemeiat acordul de reziliere a contractului de concesiune exprimat de ANSVSA prin adresa nr. 8416/25.08.2009. în aceste condiţii, instanţa nu poate decât să constate că a intervenit rezilierea contractului părţilor.
În ceea ce priveşte rezilierea contractului de concesiune cu privire la clădirea şi terenul aferent situat în F. instanţa constată că acordul de reziliere dat de Agenţia Domeniilor Statului prin adresa nr. 10.3005/14.10.2009 este întemeiat întrucât reclamanta a avut la data emiterii acestui acord un debit restant de 176,45 lei, în plus clădirea a fost dezafectată , aflându-se într-o stare de degradare.
Din înscrisurile depuse de reclamantă la ultimul termen de judecată, rezultă că abia la data de 19.02.2010,, după rezilierea contractului şi formularea prezentei acţiuni în justiţie, reclamanta a achitat prin OP nr. 7/19.02.2010, debitul către Agenţia Domeniilor Statului.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantă, iar în temeiul art. 274 C.p.c., va respinge şi cererea acesteia privind cheltuielile de judecată.
Definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia nr. 2521/2012 a Curţii de Apel Oradea
