7Art.III alin. 2 din Legea 169/1997, modificată prin Legea 247/2005. Acţiune în anulare titlu de proprietate introdusă de primar. Justificarea interesului legitim
Formularea de către primar a unei acţiuni privind nulitatea unui titlu de proprietate nu poate fi în afara cadrului general impus de art.109 C.pr.civ. privind condiţiile pentru a fi parte în proces .
Dosar nr…../317/2009**
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECŢIA I CIVILĂ
DECIZIA NR. 2861
Şedinţa publică din data de 08 octombrie 2012
Completul compus din:
PREŞEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul reclamant T I împotriva sentinţei civile nr. 2157/29.06.2012 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. 3121/317/2009**.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns recurentul reclamant T I asistat de avocat N M, intimata reclamantă T A, lipsă fiind intimaţii pârâţi C P, Comisia Locală Bustuchin pentru aplicarea legii 18/1991, Comisia Judeţeană Gorj pentru aplicarea legii 18/1991 şi intimatul reclamant C I.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care constatând recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul.
Avocat N M pentru recurentul reclamant T I a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi rejudecând cauza să fie respinsă cererea primarului, arătând că acesta nu justifică interes pentru anularea titlului de proprietate, cererea a fost formulată în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar şi conform îndrumărilor deciziei de casare trebuia să se analizeze dacă cererea este sau nu fondată.
Intimata reclamantă T A a solicitat admiterea recursului.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului de faţă:
Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Cărbuneşti sub nr.3121/317/2009, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanţii TI şi TA au chemat în judecată pe pârâţii V E şi C P, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce va pronunţa să fie obligaţi pârâţii să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 1078 mp, situat în intravilanul comunei Bustuchin, în tarlaua 58, parcela 1 şi învecinat la nord cu C P, la sud cu P M, la vest cu DE 10231 şi la est cu P M, să-şi ridice construcţiile făcute abuziv pe acest teren, iar în caz contrar să fie autorizaţi să le ridice pe cheltuiala pârâţilor, precum şi să plătească suma de 3000 RON, sumă pentru care îşi rezervă dreptul să o majoreze, reprezentând valoarea uzufructului pe ultimi 3 ani şi valoarea plantaţiilor de pomi fructiferi şi vie distruse de pârâţi.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că, după desfiinţarea CAP, au căutat să intre în posesia terenurilor pe care le avuseseră în proprietate, dar o bucată de teren a fost ocupată abuziv de pârâţi. Astfel, deşi reclamanţii au titlu de proprietate pentru terenul în litigiu, pârâtul C P s-a folosit de teren, a tăiat pomii şi via plantaţi pe acesta şi a construit un pătul.
În dovedirea acţiunii, reclamanţii au depus la dosar adresa nr.7836/31.07.2009, emisă de Primăria comunei Bustuchin, notă de constatare din 27 iulie 2009, copie de pe titlul de proprietate nr. 53168138//25.09.2006 şi schiţa terenului.
Pârâţii au formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca neîntemeiată a acţiunii, iar sub aspect reconvenţional au solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 53168138/25.09.2006 pentru suprafaţa de 1078 mp, amplasat în tarlaua 58, parcela 1, având ca vecini: … şi a actelor premergătoare, cu motivarea că reclamanţii nu au deţinut niciodată în proprietate terenul reconstituit prin acest titlu.
Reclamanţii au invocat excepţia lipsei de interes a pârâţilor în promovarea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.53168138/25.09.2006, excepţie unită cu fondul de către instanţă.
Ca urmare a formulării cererii reconvenţionale instanţa a dispus citarea în cauză a Comisiei Locale Bustuchin pentru aplicarea legii 18/1991 şi a Comisiei Judeţene Gorj pentru aplicarea legii 18/1991.
Comisia Locală Gorj pentru aplicarea legii 18/1991 a formulat cerere reconvenţională, solicitând constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 53168138/25.09.2006, pentru diferenţa dintre suprafaţa de 1078 mp situată în tarlaua 58, parcela 1 şi învecinat … şi suprafaţa de 616 mp, cuvenită reclamanţilor, şi, pe cale de consecinţă, diminuarea suprafeţei de la 1078 mp la 616 mp, cu motivarea că în mod greşit, cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, s-a înscris lăţimea de 14 m în loc de lăţimea de 8 m.
Prin adresa nr.2079/17.03.2010, emisă de Comisia Locală Bustuchin pentru aplicarea legii 18/1991, au fost comunicate actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 53168138/25.09.2006, precum şi actele care au stat la baza eliberării titlului de proprietate pârâtei V E.
Prin sentinţa civilă nr.2956/18.10.2010, pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr.3121/317/2009, a fost admisă în parte acţiunea precizată de reclamantul T I, au fost obligaţi pârâţii V E şi C P să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamantului Teodorescu Iacob terenul în suprafaţă de 1078 mp situat în tarlaua 58, parcela 1 şi învecinat … şi au fost obligaţi pârâţii în solidar la plata sumei de 5424 lei cu titlu de despăgubiri civile către reclamantul T I. S-a respins capătul de cerere privind obligaţia de a face şi acţiunea precizată de reclamanta TA, precum şi cererea reconvenţională formulată de pârâţii V E şi C P şi cererea reconvenţională formulată de pârâta Comisia Locală Bustuchin pentru aplicarea legii 18/1991.
Împotriva sentinţei au declarat recurs recurenta-pârâtă Comisia Locală Bustuchin pentru aplicarea Legii 18/1991 şi recurenţii pârâţi, iar prin decizia civilă cu nr. 305/8.02.2011 au fost admise recursurile, casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă pentru a se pronunţa cu prioritate asupra cererilor reconvenţionale promovate de CLFF Bustuchin şi pârâţi apoi asupra cererii privind revendicarea, urmând ca instanţa de fond să procedeze la disjungerea celor două cereri si să soluţioneze cu prioritate acţiunea în constatare nulitate titlu de proprietate, în acest capăt de cerere urmând să se verifice calitatea procesuală activă şi interesul în promovarea cererii de nulitate titlu de proprietate, stabilind daca sunt în măsură să pună în discuţie legalitatea titlului de proprietate şi care este folosul lor direct şi efectiv obţinut prin contestarea titlului de proprietate.
S-a mai dat îndrumarea de a se va verifica dacă, în cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată de autorul V E, s-a solicitat suprafaţa de teren pentru care a fost formulată cererea reconvenţională şi în ce mod a fost soluţionată aceasta cerere în condiţiile in care autorul V E la punctul cu nr. 1 a solicitat suprafaţa de 27 ari situată în punctul Sub Coastă.
In rejudecare cauza a fost înregistrată la Judecătoria Tg. Cărbuneşti, sub nr. 3121/317/2009*, primul termen de judecata fiind la 30.03.2011.
Potrivit deciziei de casare instanţa a dispus disjungerea cauzei privind revendicarea de cererile având ca obiect nulitatea titlului de proprietate eliberat paratului T I, prin încheierea de şedinţa din data de 30.03.2011, pentru acţiunea in revendicare formându-se un dosar separat.
Prin încheierea de şedinţa din data de 4.05.2011 a fost admisa exceptia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei T A , cu motivarea ce se regăseşte in încheierea de şedinţa de la aceea data.
Prin sentinţa civilă nr. 253 din 25.01.2012, pronunţată de Judecătoria Tg Cărbuneşti, în dosarul nr. 3121/317/2009* a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului C P şi, pe cale de consecinţă, s-a respins acţiunea formulată de acesta.
A fost admisă excepţia lipsei de interes legitim a reclamantei V E şi, pe cale de consecinţă, s-a respins acţiunea ca fiind promovată de o persoană lipsită de interes legitim.
S-a admis cererea formulată de reclamantul primar şi preşedinte al CLFF Bustuchin, cu sediul în comuna Bustuchin, judeţul Gorj, in contradictoriu cu paratul TI. S-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate eliberat pârâtului T I cu nr. 53168138/2006, a actelor premergătoare emise acestuia, mai puţin a HCJ cu nr. 7/16.09.1991, pentru terenul în suprafaţa de 462 m.p. situat în T 1, P 58 , teren ce face parte din suprafaţa totală de 1078 M.P., şi care reprezintă diferenţa dintre terenul reconstituit în aceasta tarla şi parcelă şi terenul solicitat de pârât şi reconstituit prin titlul de proprietate cu lăţime de 8 m şi lungime de 77 m,
Au fost obligaţi reclamanţii C P şi V E în solidar la plata către pârât a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată onorariu avocat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că obiectul cauzei îl reprezintă cererea în nulitate a titlului de proprietate emis paratului T I si a actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate formulata de reclamanţii C P si V E precum si cererea în nulitate a aceluiaşi titlu de proprietate formulată de C I in calitate de primar si preşedinte al CLFF Bustuchin.
În ceea ce priveşte cererea în nulitate a titlului de proprietate formulată de reclamanţii C P si V E, s-a reţinut că reclamantei V E i-a fost emis procesul verbal de punere in posesie cu nr. 265/2009 fila 19 pentru un teren în suprafaţa totala de 3,3458 ha, ca urmare a procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate in calitate de moştenitoare a autorului sau defunct M P I, tatăl acesteia, că reclamanta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, stare de fapt ce rezultă din analiza documentaţiei înaintată de parată; că există cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată însă de şotul său, V E, înregistrată la Primăria comunei Bustuchin sub nr. 344/1991 , cerere prin care a solicitat teren ce provine din moştenire, aşa cum rezulta din RA, si cererea de înscriere in CAP, fără a indica însă numele autorului de pe urma căruia solicită terenul.
Analizând aceeaşi documentaţia instanţa a reţinut ca numitul V E nu a avut rol, teren in folosinţa de la CAP, sau cerere de înscriere in CAP.
S-a menţionat că Autorul M I, potrivit cererii aflate la fila 51, s-a înscris in CAP cu un teren, un plug de lemn, iar potrivit datelor din RA 1959-1962, fila 32, acesta era înscris cu suprafaţa totală de 3,58 ha, suprafaţa ce, de altfel, i-a şi fost reconstituită în temeiul legii 18/1991, prin HCJ 7/1991, poziţia penultimă din tabelul anexă, fila 35, dreptul de proprietate fiind reconstituit pe numele autorului defunct M I, reclamanta, în calitate de fiică, fiind pusă in posesie cu suprafaţa de 3,4858 ha.
S-a arătat că terenul în litigiu nu se află în suprafaţa pentru care s-a procedat la punerea in posesie, si nu a fost solicitat spre reconstituire de soţul acesteia, nefiind descris in cererea de reconstituire formulată în temeiul legii 18/1991.
S-a precizat că pârâtului T I i-a fost emis titlul de proprietate ca urmare a aceleiaşi proceduri de reconstituire a dreptului de proprietate, cu nr. 53168138/ pentru suprafaţa de 5,7435 ha, teren situat in intravilanul si extravilanul localităţii Bustuchin, suprafaţa pentru care a fost pus în posesie, acesta formulând cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren aşa cum rezulta din RA si legea funciară, menţionând in cerere si poziţia terenurilor, identificarea pe puncte a acestora, prin cererea înregistrată la primărie sub nr. 329 fila 45; că, între terenurile menţionate, a solicitat pârâtul i o bucată situată în punctul „La Vasilaşi”, lungă de 92 m si lată de 8 m, cu vecini
S-a făcut precizarea că, potrivit menţiunilor din RA, suprafaţa totală a terenului deţinut de autorul său era de 3,78 ha, iar prin HCJ 7/1991 a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de 3,78 ha, tabelul anexa fila 44.
S-a constatat astfel ca pârâtului i-a fost eliberat titlul de proprietate pentru o suprafaţă de teren mai mare decât i-a fost validat dreptul de proprietate ca urmare a procedurii prealabile prev de legea 18/1991.
Explicaţia oferită de pârât este aceea ca validarea s-a efectuat in baza RA care este un act declarativ, iar fizic, din măsurători, a rezultat o suprafaţa mai mare de teren. Nu a explicat pârâta dacă diferenţa de teren a fost reconstituită pe baza altor înscrisuri sau declaraţii de martori si nu a depus vreun înscris in acest sens.
In ceea ce priveşte denumirea veche toponimică a terenului in litigiu, pârâta, de asemenea, nu a putut da explicaţii, pentru a se verifica daca terenul in litigiu se regăseşte in RA al autorului M I sau al autorul pârâtului, T N.
S-a reţinut că este cert faptul că terenul in litigiu a fost solicitat spre reconstituire numai de către pârât cu dimensiunile menţionate in cerere, nu si de către reclamanţi sau soţul reclamantei, V E.
In contextul in care terenul nu a fost solicitat, validat sau atribuit reclamantei, instanţa a apreciat ca întemeiata excepţia invocată de pârât in primul ciclu procesual, reiterată in al doilea ciclu procesual, aceea a lipsei de interes legitim in promovarea acţiunii.
Pentru a se pronunţa pe acesta excepţie au fost administrate probatoriile dispuse de către instanţa superioară, în urma analizării acestora instanţa formându-şi opinia.
Ca o concluzie, instanţa de fond a mai reţinut că, pentru ca interesul sa fie protejat de lege, născut si actual, personal si direct, condiţie impusa de art III alin 2 din legea 169/1997, trebuie ca reclamanta să opună pârâtului, la rândul său, un drept real concurent, de natura celui contestat, adică sa pretindă si sa dovedească o vocaţie proprie la reconstituire care să o excludă pe cea a pârâtului si să afirme că, prin eliberarea titlului de proprietate pârâtului, i s-a încălcat sau îngrădit un drept, că, nu este cazul in aceasta speţă, astfel că reclamanta nu are nici un folos practic, material, în urma nulităţii titlului de proprietate emis pârâtului, întrucât nevalabilitatea titlului de proprietate emis acestuia nu atrage, subsecvent, stabilirea in persoana sa a unui drept de acelaşi fel.
In ceea ce priveşte acţiunea formulată de celalalt reclamant, C P, instanţa a apreciat ca acesta nu are calitate procesuală activă, in condiţiile în care, de asemenea, nu există date din care să rezulte că acesta sau vreun autor al său ar fi formulat cerere în temeiul legii 18/1991, aceasta si in condiţiile în care nu are reconstituit dreptul de proprietate in temeiul legii 18/1991 pentru vreo suprafaţă de teren.
Referitor la cererea în nulitate a titlului de proprietate eliberat aceluiaşi pârât, formulată de primar, instanţa a reţinut că, în cererea sa, pârâtul a solicitat terenul din punctul „La Vasilaşi” indicând şi dimensiunile acestuia, acelea de 92 m lungime si 8 m lăţime, deci o suprafaţă totală de 736 m, vecină cu…; că a fost identificat terenul de expert care, in concluziile sale, menţionează ca terenul, conform planului parcelar, face parte din T 1, P 58 si este inclus în suprafaţa totală de 1078 m.p., ce i-a fost reconstituită pârâtului prin titlu de proprietate, dar i s-a atribuit teren cu o latime de 14 m si lungime de 77 m.
S-a mai constatat că pârâtului, în acest punct, i-a fost atribuită o suprafaţă mai mare de teren decât a solicitat prin cerere, cu privire la diferenţă instanţa apreciind că se include in cel reconstituit pârâtului în plus faţă de suprafaţa ce i-a fost validată prin HCJ 7/1991.
Prin raportare la prevederile art. art III alin 2, s-a reţinut că primarul se include in categoria persoanelor ce au interes legitim si calitate in promovarea cererilor de nulitate a titlurilor de proprietate; că, practic, prin reconstituirea unor suprafeţe mai mari de teren decât cele pentru care sunt îndreptăţiţi cetăţenii, s-ar aduce atingere altor persoane ce justifică pe deplin îndreptăţirea la reconstituire, autorităţile fiind puse in imposibilitatea soluţionării favorabile a cererilor din cauza unor acte ce ar fi emise cu încălcarea disp. Legii 18/1991, că nu interesează, in speţă, că terenul atribuit in plus nu se cuvine reclamanţilor, ci numai îndreptăţirea pârâtului la acesta, ori, in condiţiile in care pârâtului i s-a atribuit o suprafaţă mai mare decât cea solicitată si dovedită in condiţiile legii 18/1991, acesta nu este îndreptăţit la terenul in litigiu, astfel că s-a apreciat oportună menţinerea titlului de proprietate in limita terenului solicitat de parat in cerere, respectiv pentru suprafaţa de 736 m urmând ca titlul sa fie anulat pentru diferenţa până la suprafaţa ce i-a fost atribuită in acest punct, pronunţarea instanţei limitându-se la soluţionarea cererii cu care a fost investită in acest litigiu, neinteresând alte suprafeţe de teren.
Împotriva sentinţei au declarat recurs T I şi T A , recurs care vizează şi încheierea de amânare a pronunţării din 18.01.2012 ce face parte integrantă din hotărâre.
Prin motivele de recurs, depuse la 8.02.2012, s-a criticat sentinţa pentru netemeinicie şi nelegalitate, invocându-se analizarea cu superficialitate a actelor depuse la dosar, apreciind recurenţii că raportul de expertiză şi măsurătorile efectuate au reflectat realitatea, că eliberarea titlului de proprietate a avut la bază documentaţia aflată la primărie şi nu se justifică interesul primarului pentru anularea acestui titlu , apreciind că motivul pentru care actualul primar a invocat nulitatea titlului de proprietate vizează de fapt interesul intimatului C P care a început o construcţie pe terenul în litigiu , iar instanţa însăşi a ajuns la concluzia că numitul C P nu are calitate procesuală.
Prin motivele de recurs formulate la 12.03.2012 , s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare , întrucât instanţa de fond nu s-a pronunţat în legătură cu cererea reconvenţională formulată de Comisia locală Bustuchin, nu a pus în discuţie cererea reconvenţională formulată cu ocazia rejudecării de Primarul comunei Bustuchin şi nu s-a conformat îndrumărilor date prin decizia de casare .
În subsidiar s-a solicitat admiterea recursului şi modificarea în parte a sentinţei în sensul respingerii cererii reconvenţionale formulată de primar, întrucât acesta nu are interes în promovarea acţiunii, deoarece, din probe, a rezultat, fără echivoc, că terenul de 462 mp este fosta proprietate a recurenţilor şi nu există, până la acest moment, nici o altă persoană care să fi solicitat spre reconstituire acest teren sau vreo hotărâre de validare în favoarea altei persoane.
Referitor la nepronunţarea instanţei cu privire la cererea formulată de comisia locală Bustuchin , recurenţii au arătat că au invocat lipsa calităţii procesuale active a acestei comisii , care nu a fost pusă în discuţia părţilor, că cererea reconvenţională formulată de primar nu a fost pusă în discuţia părţilor; nu a fost comunicată şi nu s-a putut formula întâmpinare , acest lucru impunându-se cu atât mai mult cu cât la momentul la care a fost formulată , cererea trebuia disjunsă.
Prin decizia nr.1615/10.05.2012, Tribunalul Gorj a admis recursul declarat de recurenţii reclamanţi Teodorescu Iacob, Teodorescu Ana, împotriva sentinţei civile nr. 253 din 25.01.2012, pronunţată de Judecătoria Tg Jiu, în dosarul nr. 3121/317/2009*, a casat sentinţa în parte şi a trimis cauza pentru rejudecarea cererii reconvenţionale formulată de Primarul comunei Bustuchin, menţinând restul dispoziţiilor hotărârii de fond.
Pentru a pronunţa această decizie, Tribunalul a reţinut următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 253/25.01.2012 instanţa de rejudecare nu a soluţionat cererea formulată de Comisia Locală Bustuchin , dar s-a pronunţat în sensul admiterii cererii formulată de reclamantul primar şi preşedinte al Comisiei Locale de fond funciar Bustuchin , în condiţiile în care, deşi la data de 23.06.2011 s-a depus de C I, în calitate de preşedinte al Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată din comuna Bustuchin, cerere reconvenţională pentru constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate emis lui T I, la nici unul din termenele acordate ulterior depunerii acestei cereri nu s-a constatat existenţa acestei cereri reconvenţionale şi nu a fost pusă în discuţia părţilor, pentru a se da posibilitatea şi reclamanţilor pârâţi reconvenţionali să se apere în sensul în care invocă, prin cererea de recurs, lipsa interesului legitim în promovarea cererii, că, prin încheierea din 29.06.2011, instanţa a dispus citarea primarului comunei Bustuchin ,în calitate de reprezentant al comisiei locale pentru a se pune în discuţie desemnarea expertului şi stabilirea obiectivelor expertizei.
De altfel , în cuprinsul hotărârii supuse recursului nu se face menţiunea formulării acestei cererii reconvenţionale , ci doar a faptului că şi-a însuşit cererea formulat de Comisia Locală de fond funciar Bustuchin.
Instanţa de fond a motivat nulitatea titlului de proprietate şi din perspectiva cererii formulată de către pârât şi a motivat-o şi prin prisma prevederilor art. III alin.2 din L. 169/1997 , însă considerentele instanţei de fond nu au avut la bază şi eventuale apărări ale reclamanţilor faţă de cererea reconvenţională a primarului , ceea ce presupune pentru reclamanţi o limitare a dreptului lor la apărare.
Instanţa a analizat cererea reconvenţională a primarului fără a constata învestirea ei cu această cerere la termenele anterioare pronunţării sentinţei ,încălcând dreptul de apărare al recurenţilor reclamanţi, care prin motivele de recurs au invocat lipsa interesului legitim al primarului în promovarea cererii .Nici prin concluziile formulate oral cu ocazia dezbaterilor care au avut loc în şedinţa publică din 18.01.2012 nu s-a consemnat punerea în discuţie a cererii reconvenţionale formulată de primar.
Referitor la aspectul că instanţa nu s-a pronunţat asupra cererii reconvenţionale a comisiei locale , nepronunţarea nu afectează, ca regulă, sentinţa pronunţată , existând posibilitatea legală pentru partea a cărei cerere nu a fost soluţionată să solicite, conform art. 2812 c.pr.civ., completarea hotărârii , care nu poate fi cerută pe calea recursului , însă soluţia de admitere a cererii primarului pe considerentul reţinut de instanţă în motivare că şi-a însuşit cererea formulată de comisia locală nu este de natură a fi reţinută o cercetare completă a cererii formulate de sine stătător de către primar.
Această împrejurare conjugată cu celelalte aspecte expuse anterior referitoare la neconsemnarea depunerii cererii reconvenţionale formulată de primar, nepunerea ei în discuţia părţilor şi astfel îngrădirea dreptului reclamanţilor de a formula apărări, sunt aspecte de natură a aprecia că sunt incidente disp. art. 304 pct. 9 c.pr.civ., hotărârea fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor de procedură civilă referitoare la formularea cererii reconvenţionale, a principiului contradictorialităţii , cât şi a dreptului la apărare .
Recurenţii au invocat în recurs lipsa interesului primarului în promovarea cererii , astfel că şi pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie , câtă vreme această excepţie nu a fost posibil a fi pusă în discuţia părţilor în faţa instanţei de fond , apreciindu-se că nu se poate reţine cercetarea cererii reconvenţionale a primarului faţă de contextul menţionat anterior.
Tribunalul a stabilit că, în rejudecare, urmează a fi soluţionată cererea reconvenţională formulată de primar pentru constatarea nulităţii titlului de proprietate eliberat recurenţilor reclamanţi-pârâţi reconvenţionali, având în vedere criticile aduse de recurenţi referitor la interesul primarului în promovarea acţiunii, raportat la datele concrete ale speţei.
La această instanţă, dosarul a fost înregistrat la data de 29.05.2012 , fiind citate părţile.
La termenul din data de 22.06. 2012, s-a stabilit cadrul procesual, având în vedere calitatea părţilor dobândită ca urmare a disjungerii cererii principale având ca obiect revendicare, precum şi obiectul cererii reconvenţionale formulată de primarul comunei Bustuchin, devenită una principală, tot în urma disjungerii, toate aceste aspecte fiind reţinute în Incheierea din 22.06.2012. La acelaşi termen s-a pus în discuţie şi excepţia lipsei de interes a primarului comunei Bustuchin în a formula cererea în constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate emis pârâtului Teodorescu Iacob, excepţia invocată de acesta prin motivele de recurs, aceasta fiind unită cu fondul.
Prin sentinţa civilă nr.2157/29.06.2012 pronunţată de Judecătoria tg-Cărbuneşti în dosarul nr.3121/317/2009** a fost respinsă excepţia lipsei de interes a reclamantului Ciocea Ion – Primar al Comunei Bustuchin, Judetul Gorj, invocată de reclamantul Teodorescu Iacob.
A fost admisă cererea formulată de reclamantul C I, Primar al comunei Bustuchin, în contradictoriu cu pe pârâţii T I, COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR BUSTUCHIN, judeţul Gorj, şi COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR GORJ şi s-a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 53168138/25.09.2006, emis pe numele pârâtului T I.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că potrivit art. III alin.2 rap. la art. III alin.1 lit.a din Legea nr. 169/1997, nulitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite la astfel de reconstituiri, poate fi invocată, în primul rând, de primar.
Mai mult, potrivit art. 5 lit.l din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, primarul înaintează sub semnătură acţiuni in constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute la art.III din Legea nr. 169 1997, la sesizarea comisiei locale de fond funciar, după identificarea de către aceasta a terenurilor atribuite ilegal.
In condiţiile în care, chiar prin lege, se stabileşte calitatea procesuală activă a primarului în acţiunile având acelaşi obiect ca şi litigiul de faţă, este evident că se recunoaşte inclusiv interesul acestuia, primarul având chiar obligaţia legală de a formula respectivele acţiuni, fără a avea relevanţă vreun beneficiu propriu al acestuia sau alte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească interesul unor persoane fizice, în concret interesul primarului este acela de a ocroti proprietatea publică sau privată a unităţii administrativ teritoriale, precum şi a cetăţenilor de pe raza acesteia, interesul fiind prevăzut de lege.
Faptul că terenul, în limita căruia se solicită nulitatea titlului de proprietate emis pârâtului Teodorescu Iacob, a fost sau nu solicitat de altă persoană, că pentru acest teren a fost sau nu validată vreo altă cerere de reconstituire, că au fost emise sau nu acte provizorii sau definitive de proprietate pentru alte persoane solicitante, nu are relevanţă în analiza interesului primarului de a solicita nulitatea, relevanţă având doar aspectul că se invocă o reconstituire nelegală a dreptului de proprietate în favoarea pârâtului pentru un teren la care nu era îndreptăţit, fiind, deci, suficientă apărarea drepturilor proprietăţii private a unităţii administrativ teritoriale.
In consecinţă, a fost respinsă excepţia lipsei de interes a primarului.
Examinând fondul cererii formulată de primarul comunei Bustuchin, în raport cu aceleaşi probe, administrate pe parcursul litigiului, instanţa a apreciat că este întemeiată, motivat de faptul că prin HCJ nr. 7/1991 a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantului( fiind înscris în tabelul anexă autorul Teodorescu Nicolae) pentru terenul în suprafaţă de 3,76 ha, prin cererea de reconstituire a dreptului fiind solicitată această suprafaţă, din care şi terenul lung de 92 m şi lat de 8 m, având ca vecini pe….
Că susţinerea pârâtului în sensul că ar fi înscris eronat 8 m lăţime în loc de 8 stânjeni, nu poate fi luată în consideraţie, în condiţiile în care, pentru toate terenurile înscrise în cererea de reconstituire a dreptului şi în declaraţia dată şi depusă împreună cu cererea, toate terenurile au fost individualizate prin metri, dar şi prin suprafaţa totală rezultată din înmulţirea lungimii şi lăţimii.
Nici susţinerea pârâtului în sensul că terenul în litigiu a făcut obiectul unui contract de schimb dintre el şi def. VE pârâtul dând lui V E terenul în litigiu şi primind teren în altă parte, de terenul primit în schimb fiind deposedat de C P, nu a fost reţinută ca temei al înscrierii terenului de 462 mp în titlul de proprietate emis pârâtului, arătându-se că nu a existat o dovadă certă a schimbului de terenuri, din care să se constatate că pârâtul a cedat lui V E o parte din terenul aflat în curtea acestuia din urmă.
Un singur martor din cei patru audiaţi la prima instanţă de fond, respectiv G S, a arătat că ştie de un asemenea schimb, ceilalţi trei martori arătând că nu cunosc nimic cu privire la schimb, că acest teren a fost permanent în curtea lui Vasilaşi, că pe acesta s-a construit casa în care locuieşte C P înainte de colectivizare, că, în aceeaşi curte, au case atât C P cât şi soacra sa V E.
Că din întreaga suprafaţă de teren înscrisă în titlul de proprietate în T 58, P 1, ( în realitate fiind T1, P 58, aşa cum rezultă din raportul de expertiză), aceea de 1078 mp, pârâtul T I a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate doar pentru un teren cu lăţimea de 8 m, iar în condiţiile în care lungimea acestui teren este cea de 77 m, aşa cum rezultă din măsurătorile realizate de expertul tehnic, acesta era îndreptăţit doar la suprafaţa de 616 mp, diferenţa de 462 mp fiind înscrisă în mod eronat în titlul emis acestuia.
Din actele depuse de pârât la dosar nu rezultă îndreptăţirea acestuia la terenul lat de 14 m, iar chiar din vecinătăţile arătate de acesta în cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a rezultat vecinătatea cu C P ( în fapt V E, socrul lui C), faptul că acesta din urmă sau altă persoană nu a solicitat reconstituirea dreptului asupra terenului din curtea V (C) neconstituind un temei al menţinerii titlului emis pârâtului pentru o suprafaţă de teren nesolicitată. De altfel, chiar şi denumirea punctului în care este amplasat terenul şi pe care o dă pârâtul, aceea de „ La Vasilaşi”, dovedeşte că familia V a avut sau chiar mai are o anume suprafaţă de teren în acea zonă, iar dacă acea suprafaţă are categoria de curţi-construcţii sunt aplicabile prevederile art. 23 din legea nr. 18/1991 rap. la art. 8 din Decretul Legea nr.42/1990.
Mai mult, pârâtului i s-a validat cererea de reconstituire a dreptului pentru terenul în suprafaţă de 3,76 ha, iar titlul de proprietate a fost emis pentru o suprafaţă de teren mult mai mare – 5,7435 ha.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul T I, solicitând modificarea sentinţei în sensul respingerii cererii primarului.
În motivarea recursului s-a arătat că la 22.06.2012 când au avut loc dezbaterile s-a invocat lipsa calităţii procesuale active a primarului în promovarea acţiunii, întrucât acesta formulase acţiunea în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, excepţia inadmisibilităţii cererii pentru că nu au fost contestate actele premergătoare titlului de proprietate, însă nu au fost consemnate aceste excepţii şi nici nu au fost soluţionate, precum şi că greşit a fost respinsă excepţia lipsei de interes a primarului în promovarea acţiunii.
Referitor la această excepţie recurentul arată că instanţa de fond nu s-a conformat îndrumărilor instanţei de recurs, respectiv de a soluţiona cererea reconvenţională promovată de primar raportat la datele concrete ale speţei, primarul a promovat acţiunea în calitate de preşedinte al comisiei locale şi urmăreşte împroprietărirea familiei V, deşi pârâţilor C V li s-a respins irevocabil cererea reconvenţională prin care acestea contestaseră titlul recurentului.
Că pe fondul cauzei cererea primarului se impunea a fi respinsă, recurentul fiind îndreptăţit la reconstituirea terenului menţionat în titlu, menţionarea unei suprafeţe mai mari fiind urmarea identificării corecte a terenului şi respectându-se art.6 pct.22 şi art.33 alin. 2 din Legea 1/2000, recurentul a deţinut în punctul „La Vasilaşi” anterior cooperativizării un teren de 8 stânjeni, fapt pentru care a solicitat audierea martorilor, dar cererea i-a fost respinsă, precum şi că actele premergătoare emiterii titlului nu au fost contestate şi anulate.
Tribunalul, verificând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:
În cauză, prin sentinţa nr.253/2012 a Judecătoriei Tg-Cărbuneşti s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului C P şi excepţia lipsei de interes legitim a reclamantei V E şi pe cale de consecinţă a fost respinsă acţiunea formulată de aceştia privind anularea titlului de proprietate emis în favoarea lui Teodorescu Iacob.
Sub acest aspect sentinţa nr.253/2012 a rămas irevocabilă, prin decizia civilă nr.1615/2012 dispunându-se trimiterea cauzei pentru rejudecare cererii reconvenţionale formulată de primarul comunei Bustuchin.
Potrivit art.315 alin. 1 C.pr.civ. în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Prin decizia susmenţionată s-a dat îndrumarea ca la rejudecare cererea reconvenţională formulată de primar pentru constatarea nulităţii titlului de proprietate eliberat recurenţilor reclamanţi să fie soluţionată avându-se în vedere interesul primarului în promovarea acţiunii, raportat la datele concrete ale speţei şi criticilor aduse de recurenţi.
La rejudecare, instanţa de fond s-a conformat îndrumărilor deciziei de casare doar sub aspectul punerii în discuţia părţilor a excepţiei lipsei de interes a primarului în formularea cererii de constatare nulitate absolută a titlului de proprietate.
În soluţionarea acestei excepţii însă, instanţa de fond nu a cercetat împrejurările concrete ale speţei, motivând că în favoarea primarului însăşi legea stabileşte calitatea procesuală activă în acţiunile având acelaşi obiect ca şi litigiul de faţă şi deci legea recunoaşte inclusiv interesul primarului, acesta având chiar obligaţia legală, fără a avea relevanţă vreun beneficiu propriu al acestuia sau alte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească interesul unor persoane fizice, că în concret interesul primarului este acela de a ocroti proprietatea publică sau privată a unităţii administrativ teritoriale, precum şi a cetăţenilor de pe raza acesteia, că interesul este prevăzut de lege.
O motivare pe aceleaşi argumente a existat şi prin sentinţa 253/2012, casată prin decizia nr.1615/2012, prin care s-a dat îndrumarea analizării interesului primarului la datele concrete ale speţei.
Soluţionând excepţia lipsei interesului primarului, instanţa de fond nu a respectat îndrumările deciziei de casare şi a interpretat greşit dispoziţiile art.III alin. 2 din Legea 169/1997, modificată prin Legea 247/2005.
Potrivit acestui text de lege, condiţia justificării unui interes legitim în invocarea nulităţii este impusă tuturor celor care o invocă şi nu doar categoriei „alte persoane”.
Formularea de către primar a unei acţiuni privind nulitatea unui titlu de proprietate nu poate fi în afara cadrului general impus de art.109 C.pr.civ. privind condiţiile pentru a fi parte în proces, respectiv: calitate procesuală, capacitate procesuală, existenţa unui interes şi afirmarea unui drept sau a unei situaţii juridice care să justifice formularea acţiunii.
Pentru a se justifica solicitarea de anulare a titlului de proprietate trebuie să se facă dovada interesului în introducerea acţiunii, respectiv reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de teren.
Nu s-a făcut dovada celor reţinute prin sentinţă în sensul că se ocroteşte proprietatea publică sau privată şi interesul cetăţenilor de pe raza acestuia câtă vreme nu s-a dovedit că prin anularea titlului de proprietate contestat terenul urmează să intre în proprietatea publică sau privată a unităţii administrativ teritoriale sau în proprietatea altor cetăţeni.
Dimpotrivă, din datele existente la dosar rezultă că solicitarea primarului de anulare a titlului de proprietate a fost subsecventă acţiunii de anulare a titlului formulată de către V E şi CP, cerere care a fost respinsă.
Nici prin cererea formulată şi nici prin întâmpinarea depusă în recurs primarul şi Comisia Locală de Fond Funciar Bustuchin nu au invocat alte împrejurări în dovedirea interesului de a promova acţiunea, ci doar s-a susţinut că suprafaţa menţionată în titlu depăşeşte suprafaţa menţionată în cererea de reconstituire, fapt ce ar impune anularea titlului.
Ori, această susţinere priveşte aspecte de fond ale cauzei ce nu pot fi analizate în situaţia în care nu se justifică prioritar interesul primarului în formularea cererii.
Se impune modificarea sentinţei în sensul admiterii excepţiei lipsei de interes a primarului şi respingerea cererii acestuia de constatare a nulităţii titlului de proprietate.
Faţă de cele arătate, tribunalul apreciază că nu se mai impune analizarea celorlalte motive de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurentul reclamant T I împotriva sentinţei civile nr.2157/29.06.2012 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. 3121/317/2009**.
Modifică sentinţa în sensul că admite excepţia lipsei de interes a primarului şi respinge cererea de acesta pentru constatarea nulităţii titlului de proprietate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 08 octombrie 2012 la Tribunalul Gorj.
