Art.47 c.p.civ.Excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive.
Art. 47 C.pr.civilă arată că, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligaţiune comună, ori dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză.
Art. 47 C.pr.civilă arată că, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligaţiune comună, ori dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză.
Deşi, în principiu coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situaţii în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Distincţia dintre litisconsorţiul facultativ şi cel necesar ( obligatoriu) prezintă importanţă pentru speţa de faţă deoarece în constatarea nulităţii absolute a unui act, instanţa trebuie să constate nevelabilitatea actului juridic faţă de toate părţile şi, întrucât pronunţarea unei hotărâri uniforme reprezintă necesitate obiectivă în materia nulităţii actelor juridice, în cauză litisconsorţiul este necesar, obligatoriu şi unitar.
Deşi, în principiu coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situaţii în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Distincţia dintre litisconsorţiul facultativ şi cel necesar ( obligatoriu) prezintă importanţă pentru speţa de faţă deoarece în constatarea nulităţii absolute a unui act, instanţa trebuie să constate nevelabilitatea actului juridic faţă de toate părţile şi, întrucât pronunţarea unei hotărâri uniforme reprezintă necesitate obiectivă în materia nulităţii actelor juridice, în cauză litisconsorţiul este necesar, obligatoriu şi unitar.
Aşadar, terţul reclamant avea obligaţia să cheme în judecată în calitate de pârâţi pe toţi contractanţii şi nu numai pe unii dintre ei, deoarece drepturile şi obligaţiile părţilor derivând din act sunt indivizibile şi coparticiparea procesuală pasivă este obligatorie, ignorarea acestui aspect conducând la admiterea excepţiei lipsei coparticipării procesuale pasive obligatori.
Aşadar, terţul reclamant avea obligaţia să cheme în judecată în calitate de pârâţi pe toţi contractanţii şi nu numai pe unii dintre ei, deoarece drepturile şi obligaţiile părţilor derivând din act sunt indivizibile şi coparticiparea procesuală pasivă este obligatorie, ignorarea acestui aspect conducând la admiterea excepţiei lipsei coparticipării procesuale pasive obligatori.
Dosar nr. 1957/263/2009-decizia Nr. 128/2011-Şedinţa publică de la 29 Martie 2011
Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelanţii-pârâţi N I. P şi N I împotriva sentinţei civile nr. 2747/02.12.2009 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. 1957/263/2009.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns apelanta-pârâtă N I. P asistată de avocat L D şi intimata-reclamantă J A asistată de avocat M A, lipsă fiind apelantul-pârât N I şi intimaţii-pârâţi D C. C, D C. V, N G, N I. C şi N I. G
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţiile prescripţiei dreptului la acţiune, a nelegalei timbrări, a lipsei interesului legitim şi a lipsei coparticipării procesuale pasive.
Avocat L D pentru apelanta-pârâta a pus concluzii de admitere a excepţiilor puse în discuţie, invocate în motivele de apel de apelanţi-pârâţi.
Avocat M A pentru intimata-reclamantă a pus concluzii de respingere a excepţiilor invocate de către apelanţii-pârâţi, puse în discuţie de către instanţă.
Nemaifiind cereri de formulat şi excepţii de invocat, constatându-se apelul în stare de judecată s-a acordat cuvântul.
Avocat L D pentru apelanta-pârâtă a expus motivele de apel şi a pus concluzii de admitere a apelului, schimbarea sentinţei în sensul anulării ca netimbrate a acţiunii şi obligarea intimatei-reclamante la cheltuieli de judecată în apel.
Avocat M A pentru intimata-reclamantă a pus concluzi de respingere a apelului ca nefondat susţinând că, acţiunea a fost timbrată astfel că, în mod legal s-a constatat nulitatea absolută a înscrisurilor în litigiu, conform raportului de expertiză grafologică.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de faţă :
Prin sentinţa civilă nr. 2747 din data de 02.12.2009 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. 1957/263/2009 a fost admisă cererea formulată de reclamanta J A, în contradictoriu cu pârâţii D C. C, D C. V, N G, N I. C şi N I. G
S-a constat nulitatea absolută a înscrisurilor intitulate ,, donaţie – încheiată azi 14 august 1975,, încheiată între N I şi P şi N I. P şi ,,chitanţă din 7 septembrie 1973,, încheiată între N I. P şi G A.
Au fost obligaţi pârâţii la plata sumei de 1712,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunţa această sentinţă a reţinut instanţa că referitor la înscrisul intitulat donaţie din 14.08.1975, că acest contract nu a fost întocmit cu respectarea disp.art.813 Cod civil, care prevăd că donaţiile se fac prin act autentic şi că fiind vorba despre o dispoziţie legală imperativă, nerespectarea acestei condiţii de formă atrage nulitatea actului.
Privitor la înscrisul intitulat chitanţă din 07.09.1973, instanţa a reţinut concluziile expertizei grafoscopice, în sensul că semnătura vânzătorului de pe chitanţă nu aparţine numitei G A, iar lipsa semnăturii vânzătoarei în cuprinsul actului echivalează cu consimţământului acesteia, care atrage nulitatea absolută a actului ce poate fi invocată de orice persoană interesată.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii N I şi N I. P, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, cu motivarea că instanţa în primul rând nu s-a pronunţat asupra excepţiei nelegalei timbrări invocată la instanţa de fond, taxa de timbru trebuind să fie stabilită în funcţie de valoarea terenurilor cuprinsă în actele de vânzare-cumpărare şi de donaţie.
Mai este criticată sentinţa şi pentru faptul că în cauză nu au fost introduşi şi citaţi în calitate de pârâţi moştenitorii lui Grecu Ana, deoarece în cazul în care instanţa ar anula actul de vânzare-cumpărare bunul vândut s-ar întoarce în patrimoniul acestora.
S-a mai invocat excepţia lipsei interesului justificat în privinţa anulării actului de vânzare-cumpărare dintre N P şi G A, reclamanta fiind terţ faţă de acest act şi neavând calitatea de moştenitoare a vânzătoarei.
Prin decizia civilă nr. 161/13.05.2010 Tribunalul Gorj a admis apelul civil declarat de apelanţii pârâţi N I şi N I. P, împotriva sentinţei civile nr. 2747 din data de 02.12.2009 pronunţată de Judecătoria Motru în dosarul nr. 1957/263/2009 a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta J A, iar prin decizia nr. 68/25.01.2011 Curtea de Apel Craiova a admis recursul, a casat decizia şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.
A reţinut că, în speţă nu se regăseşte niciuna din situaţiile avute în vedere de art. 297 alin. 1 C.pr.civilă, soluţia atacată fiind pronunţată pe fondul cererii şi cu citarea tuturor părţilor cauzei, în limitele cadrului procesual stabilit de părţi conform principiului disponibilităţii, care conferă numai părţilor atributul de a determina limitele judecăţii, sub aspectul obiectului cererii şi al persoanelor chemate în judecată, instanţa fiind obligată să se pronunţe în aceste limite.
În rejudecarea apelului au fost puse în discuţia părţilor excepţiile invocate de apelanţii-pârâţi referitoare la prescripţia dreptului la acţiune, a nelegalei timbrări, a lipsei interesului legitim şi excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive.
Referitor la excepţia nelegalei timbrări a acţiunii de către reclamantă se constată de către tribunal că, criticile sunt nefondate, întrucât aşa cum rezultă din încheierea din 04.11.2009 a fost repusă cauza pe rol dispunându-se citarea părţilor, a reclamantei cu menţiunea de a face dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 12 lei şi 0,3 lei timbru judiciar mobil sub sancţiunea anulării cererii ca netimbrată, rezultând din chitanţa aflată la fila 68 în dosarul instanţei de fond că s-a achitat de către reclamanta J A, taxa de timbru şi s-a aplicat şi timbru judiciar mobil în valoarea stabilită de către instanţa de fond, astfel că cu această motivare tribunalul respinge excepţia invocată de apelanţii-pârâţi în motivele de apel.
Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată prin concluziile scrise se reţine de tribunal că, prin acţiunea formulată de către reclamanta J A disjunsă din dosarul 757/263/2008, aceasta a solicitat să se constate nulitatea absolută a celor două înscrisuri intitulate „ Donaţie” şi „ Chitanţă”, invocând motive de nulitate absolută şi ca atare acţiunea este imprescriptibilă astfel că, cu această motivare se respinge excepţia prescripţiei dreptului reclamantei la acţiune.
Faţă de natura nulităţii invocate respectiv nulitatea absolută, este fără relevanţă sub aspectul interesului promovării acţiunii că, reclamanta este terţ faţă de actul privind pe N P şi G A şi nici nu are calitatea de moştenitor a vânzătoarei G A, acţiunea în constatarea nulităţii absolute putând fi promovată şi de terţii interesaţi.
Interesul reclamantei în promovarea acţiunii de constatare a nulităţii absolute a celor două acte, este strâns legat şi legitimat de acţiunea de partaj judiciar din care acţiunea de faţă a fost disjunsă, ce formează obiectul dosarului 757/263/2008 în care s-a solicitat printre alte bunuri şi partajarea terenurilor indicate în aceste acte, argumente în raport de care tribunalul respinge excepţia lipsei interesului legitim al reclamantei în promovarea acţiunii.
Având în vedere că, raportul de drept material litigios creează o dependenţă procesuală între coparticipanţi, astfel încât orice posibilitate de fracţionare este exclusă şi prin urmare declanşarea şi finalizarea procesului civil nu se putea realiza decât în comun cu chemarea în judecată a moştenitorilor privind pe G A în situaţia în care aceasta nu mai trăieşte, suntem în situaţia unui litisconsorţiu necesar guvernat de regula dependenţei procesuale a coparticipanţilor. Natura acţiuni în constatarea nulităţii absolute a actului ce priveşte pe G A, chiar dacă a rezultat din raportul de expertiză grafologică că semnătura vânzătorului de pe chitanţa datată 07.09.1973 nu aparţine numitei Grecu Ana, dă naştere unui litisconsorţiu necesar, pasiv, obligatoriu şi unitar, pronunţarea unei hotărâri uniforme reprezentând o necesitate juridică obiectivă în materia nulităţii actelor juridice.
Faţă de aceste considerente tribunalul urmează a admite excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive, în ceea ce priveşte capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a chitanţei din 07.09.1973 încheiată între N I. P şi G A, considerente pentru care în temeiul art. 296 C.pr.civilă va admite apelul şi va schimba sentinţa în parte, în sensul admiterii acestei excepţii şi pe cale de consecinţă a respingerii ca inadmisibilă a acţiunii promovată de către reclamantă devreme ce, nu a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă şi G A iar în situaţia în care nu mai trăieşte, moştenitorii acesteia.
Drept consecinţă faţă de respingerea acestui capăt de cerere se vor reduce şi cheltuielile de judecată, urmând ca pârâţii să fie obligaţi la 1362,3 lei cheltuieli de judecată la instanţa de fond în loc de 1712,3 lei.
Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei având în vedere că, în mod corect instanţa de fond a reţinut incidente disp. art. 813 C.civil , care arată că toate donaţiile se fac prin act autentic, dispoziţii legale imperative, nerespectarea condiţiei de formă atrăgând nulitatea absolută a actului întocmit fără respectarea formei autentice.
În temeiul art. 274 C.pr.civilă intimata-reclamantă va fi obligată la 500 lei cheltuieli de judecată în apel către apelanta-pârâtă N P reprezentând onorariu avocat.
