Plata ajutoare pensionare politisti


Plata ajutoare pensionare politisti

La  data  de 15  iunie  2010 reclamantul J.I.  a  chemat  în  judecată  pârâţii MINISTERUL  ADMINISTRAŢIEI  ŞI  INTERNELOR-DIRECŢIA  GEN. REGLEMENTĂRI JURIDICE şi  INSPECTORATUL  JUDEŢEAN  DE  POLITIEI  X,  solicitând  instanţei  ca  prin hotărârea  pe  care  o  va pronunţa  să  dispună  obligarea  pârâţilor  la  plata  sumelor  de bani cuvenite  şi  neachitate, ce  reprezintă ajutoare  salariale  compensatorii cu  ocazia  pensionării  sale pe  motive  medicale,  conf. OG 38/2003, art. 27 al. 1 lit f şi  al. 2, sume actualizate  cu  indicele  de  inflaţie  la  data  achitării efective  şi  dobânzile  eferente.

În  motivare,arată  că  la  data  de  01.11.2009 a  fost  funcţionar  public cu  statut  special  în  cadrul IPJ  X, iar  de  la această  dată  a  fost  pensionat  conform Deciziei  nr. 157870/12.01.2009.

Mai  arată  că  are  o  vechime  în muncă,  ca  poliţist,  de  23  ani, 9 luni şi  3  zile, iar  vârsta de  46  ani., iar  conf. OG  38/2003 art. 27 al. 1, lit .f şi al.2 , în  total, i  se  cuvin 12  de  salarii de  bază nete.

Totodată, precizează  că  tot  prin  art. 27 alin.2 se  prevede  ca  la  încetarea  raporturilor  de  serviciu cu  drept  de  pensie înaintea  vârstei  legale de  pensionare,  respectiv  55  ani, beneficiază  de  două  salarii pe  an până la  împlinirea  vârstei  de  55  de  ani, considerând  că i  se  cuvin 16  salarii intrucat are varsta de 46 de ani, iar în  total  28  de  salarii de  bază nete conf. OG  38/2003.

În  susţinerea  cererii  de  chemare  în  judecată  a  depus  la  dosar  copia  cărţii  de  identitate, copia  deciziei  de  pensionare şi  extras  OG  38/2003.

În  drept, a  întemeiat  cererea  pe  dispoz.  art. 2 pct. 1 lit b ind 1  art. 109 al. 1 şi  art. 112 c.p.c şi  art. 27 al. 1 lit . f  şi al . 2  din  O.G .38/2003.

Pârâtul  MAI a  depus  întâmpinare prin  care  a  invocat  excepţia  lipsei  calităţii procesual pasive  a MAI.

În  motivare  a  arătat  că  potrivit  art.7  al.2 din OUG 230/2007 organizarea  şi  funcţionarea  MAI rezultă  că “ministrul administraţiei  şi  internelor  are  calitatea  de  ordonator  principal  de  credite”,  iar  prin art.  12 al. 5  se  prevede  că  ministrul stabileşte  prin  ordin conducătorilor  unităţilor  şi subunităţilor care  au  calitatea  de  ordonatori  de  credite, iar ,  conform anexei 8 la  Ordinul  S/263/08.08.2007 privind  împuternicirea  ordonatorilor  de  credite, seful IPJ  X  are  calitate  de ordonator  terţiar  de  credite.

Mai  precizează că,  conform prev.  art.21  din L.500/2002 privind  finanţele  publice, MAI  are  calitate  de  ordonator  principal  de  credite  şi  repartizează  creditele  bugetare aprobate pentru  instituţiile  inferioare,iar  atribuţiile  privind  stabilirea  şi  plata  drepturilor  băneşti de  care  beneficiază  fiecare  poliţist ,sunt  în  competenta exclusivă  a  a  sefului  acestui  inspectorat,respectiv IPJ  X.

Pe  fondul  cauzei,  solicită  respingerea  acţiunii şi  precizează  că  potrivit  art. 27  din  OG 38/2003 , la  încetarea  raporturilor  de  serviciu , cu  drept  de  pensie, poliţiştii  beneficiau  pentru  activitatea depusă,de  un  ajutor stabilit  în  raport  de  salariul  de  bază  net avut  în luna  schimbării  poziţiei  de  activitate, iar  potrivit  aceluiaşi  articol  al.2 poliţiştii  la  încetarea  raporturilor  de  serviciu,cu  drept  de  pensie,  care încheie  activitatea  înainte  de  împlinirea  vârstei de pensionare,mai  beneficiază  pentru  fiecare  an  întreg  rămas  până  la limita de  vârstă  de  un  ajutor  egal  cu  două  salarii de  bază  nete

Se  mai  precizează  faptul  că  potrivit  art. 57  din OG 38/2003  drepturile  băneşti  se  acordă  în limita  fondurilor  aprobate anual  M.A.I.

La  data  de  23.09.2010  pârâtul IPJ  X  a  depus  întâmpinare ,  prin  care  a  solicitat  respingerea  acţiunii..

În  motivare,  a  arătat  că  potrivit  art.  27 al.1  din OG 38/2003,  la  încetarea raporturilor  de  serviciu ,  cu  drept  de  pensie, poliţiştii  beneficiază  pentru  activitatea  depusă, în funcţie  de  vechimea  efectivă  ca  militar, poliţist, funcţionar  public şi  personal  contractual,  de  un  ajutor  stabilit  în  raport  cu  salariul  de  bază net  avut  în luna  schimbării poziţiei  de  activitate.

Precizează  că  fondurile  bugetare pentru  acordarea  ajutoarelor  ,aprobate  pentru  MAI prin L.18/2009 a  bugetului  de  stat  pe  anul 2009 sunt  insuficiente, fiind  utilizate ca  urmare  a  deschiderilor de  credite  bugetare efectuate  în a cest  sens în  perioada  ianuarie-aprilie  2009,deschideri  ce  au  cuprins  solicitările de  acordare a  ajutoarelor  la  trecerea  în  rezervă în  perioada  ianuarie – februarie şi  parţial în  luna  martie 2009.

Arată  că  IPJ  X  a  făcut  demersurile  necesare achitării  ajutoarelor cuvenite trecerii  în  rezervă  a  mai  multor  poliţişti,printre  care  şi  reclamantul, dar  a  fost  în  imposibilitatea  efectuării plăţilor întrucât până  în  prezent  nu  au  fost deschise creditele la  această  natură  de  cheltuieli.

Cu  privire  la  dobânda  legală  aferente sumelor  pe  care  le  solicită ,arată  că  nu  există  temei  legal care  să  permită  plata  acestor  sume.

La  data  de  23.09.2010 pârâtul MAI a  precizat  că  reclamantul  beneficiază  de  un  ajutor  egal cu  28  de  salarii, cuantumul  total  al  sumei  ce  i  se  cuvine  acestuia  fiind  de  43736 lei., iar cum  rezultă din  statele  de  plată  din 24.02.2010 şi  21.04.2010 reclamantului  i s-au  achitat  sumele  de  7435  lei  şi 4755 lei, rămânând  un  rest  de  plată de 31546  lei..

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.A.I. instanţa a reţinut că  aceasta nu este întemeiata.

Astfel, calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv (este obligat) în raportul juridic dedus judecăţii.

Este adevărat că reclamantul nu are raporturi de serviciu directe cu MAI, însă acesta are calitatea de ordonator principal de credite, incumbandu-i obligaţia legală de a depune diligenţele necesare în vederea obţinerii creditelor bugetare necesare pentru asigurarea plăţii drepturilor băneşti aferente perioadei solicitate.

Faţă de toate aceste considerente, instanţa constată că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.A.I. nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.

In ceea ce priveste fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că reclamantul a lucrat în cadrul IPJ X pana la data de 28.10.2009, iar prin decizia de pensie nr. 157870/12.01.2010, emisă de către Casa de pensii a MAI, au încetat raporturile sale de serviciu, având avand dreptul la pensie incepand cu dat de 01.11.2009, vechimea in serviciu fiind de 23 de ani,9 luni,3 zile.

Potrivit art. 27 alin. 1 lit. e din O.G. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, poliţiştii beneficiază pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca militar, poliţist, funcţionar public şi personal contractual în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi în structurile militare ale Ministerului Justiţiei, de un ajutor stabilit în raport cu salariul de bază net avut în luna schimbării poziţiei de activitate, in cazul reclamantului ajutorul fiind de 12 salarii .

Potrivit art.27 alin.2 din O.G. 38/2003,  poliţiştii, la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie de serviciu şi care încheie activitatea înainte de împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de reglementările în vigoare, mai beneficiază pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de un ajutor egal cu două salarii de bază nete, in cazul reclamantului care a avut  varsta de 46 ani si 8luni la data pensionarii, prin raportare la varsta legala de pensionare de 55, rezultand un ajutor de 16 salarii.

În raport de cele reţinute si avand in vedere cuantumul total al drepturilor cuvenite reclamantului precizat de paratul MAI in intampinare, respectiv 43736 lei, cuantum insusit de reclamant in fata instantei,  s-a  constatat că reclamantul este îndreptăţit să i se acorde de către pârâţi un ajutor egal cu suma 43736 lei , din care i-a fost achitata suma de 12190 lei, recunoscuta de reclamant, astfel ca acesta este indreptatit la plata diferentei de 31546 lei.

Faţă de considerentele expuse, instanţa a apreciat ca fiind întemeiată acţiunea precizata formulată de reclamant , astfel că va fi admisă, cu consecinţa obligării pârâţilor la plata către reclamant a sumei de 31546 lei, reprezentând diferenţe ajutoare potrivit dispoziţiilor art. 27 din OG 38/2003, actualizată potrivit indicelui de inflaţie, de la data naşterii dreptului, la data plăţii efective, pentru o reparaţie integrală avand in vedere faptul ca in materia raporturilor de serviciu, similar raporturilor de munca, se prezuma punerea in intarziere a angajatorului.

 In ceea ce priveste dobanda legala, tribunalul a constatta cererea intemeiata in baza art. 1084 Cod Civil si, de asemenea, tribunalul a constatat ca acordarea dobanzii legale se poate cumula cu actualizarea cu indicele de inflatie intrucat cele doua modalitati de despagubire au finalitati diferite, respectiv dobanda avand menirea de a acoperi prejudiciul inregistrat prin lipsa de folosinta a sumelor de bani cuvenite, iar actualizarea cu indicele de inflatie, asa cum s-a aratat mai sus, are menirea de a acoperi prejudiciul produs ca urmare a devalorizarii monedei nationale .

 In consecinta, au fost obligati paratii si la plata dobanzii legale la suma cuvenita .