Legea nr.85/2006. Recurs admis. Tardivitatea depunerii contestatiei la raportul asupra fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante si la planul de distribuire.


Legea nr.85/2006. Recurs admis. Tardivitatea depunerii contestatiei la raportul asupra fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante si la planul de distribuire.

– Legea nr.85/2006, art.122, alin.3

Potrivit art. 122 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, termenul în care comitetul creditorilor sau oricare creditor poate formula contestatii la raportul asupra fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante si la planul de distribuire a acestor fonduri între creditori este de 15 zile, acesta curgând de la afisarea lor la usa instantei, în conditiile art. 122 alin. 2. Curtea constata ca termenul de formulare a contestatiei s-a împlinit la data de 30.03.2009. Intimata-creditoare a formulat contestatia la data de 01.04.2009, dupa împlinirea termenului.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A COMERCIALA

DECIZIA 1043 din 09.09.2010)

Prin sentinta comerciala nr. 608/22.01.2010, Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala a respins exceptia tardivitatii, a admis  contestatia formulata de catre creditoarea AFP S3 la raportul nr. 2 si la planul de distribuire a sumei de 20.000 lei încasata de la S.C. A.S. S.R.L. si a dispus plata catre lichidator a sumei de 1.400 lei, cu titlu de remuneratie, precum si redistribuirea catre creditori a sumei de 18.600 lei.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, judecatorul-sindic a retinut ca la data de 13.03.2009, lichidatorul a procedat la afisarea la usa instantei a raportului nr. 2 asupra fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante ale debitoarei si, în conditiile art. 122 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, contestatia formulata de creditoarea AFP S3 împotriva acestui raport la data de 31.03.2009 a fost înregistrata în termenul legal, motiv pentru care a respins exceptia tardivitatii formularii contestatiei.

Examinând fondul contestatiei, judecatorul-sindic a notat ca prin hotarârea de trecere la faliment a debitoarei, prin procedura simplificata, a stabilit ca onorariul lichidatorului sa fie de 2.000 lei, din averea falitei si de 7% din valoarea bunurilor lichidate. În aceste conditii, a constatat ca suma de 2.000 lei a fost stabilita ca una fixa, iar nu ca una lunara. Asa fiind, luând act ca s-a realizat plata catre lichidator a sumei de 1.400 lei, cu titlu de remuneratie, reprezentând 7% din totalul sumei de 20.000 lei, prima instanta a retinut ca diferenta de suma, de 18.600 lei, trebuie sa fie redistribuita catre creditori, motiv pentru care a admis contestatia.

Împotriva acestei sentinte, C.C. S.P.R.L., în calitate de lichidator al S.C. A.N.R. S.R.L., a declarat recurs, prin care a solicitat modificarea acesteia, în sensul admiterii exceptiei tardivitatii contestatiei si respingerii acesteia, ca tardiva. În subsidiar, a solicitat modificarea hotarârii, în sensul respingerii contestatiei, ca neîntemeiata.

În motivare, recurenta a aratat ca raportul întocmit în conformitate cu dispozitiile art. 122 din Legea nr. 85/2006 si planul de distribuire au fost afisate la usa instantei la data de 12.03.2009, iar contestatia intimatei a fost înregistrata la dosar la data de 01.04.2009, cu încalcarea art. 122 alin. 3 din aceeasi lege.

Pe fondul contestatiei, a sustinut ca onorariul lichidatorului a fost stabilit de catre adunarea creditorilor, conform procesului-verbal din data de 18.09.2007.

Analizând actele dosarului, precum si sentinta atacata, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea retine urmatoarele:

Potrivit art. 122 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, termenul în care comitetul creditorilor sau oricare creditor poate formula contestatii la raportul asupra fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante si la planul de distribuire a acestor fonduri între creditori este de 15 zile, acesta curgând de la afisarea lor la usa instantei, în conditiile art. 122 alin. 2.

Raportul nr. 2, contestat, a fost afisat la usa instantei la data de 13.03.2009, dupa cum rezulta din procesul-verbal regasit în fotocopie la fila 13 din duplicatul dosarului de fond.

Potrivit art. 101 alin. 1 C.proc.civ., termenele se înteleg pe zile libere, neintrând în socoteala nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârsit termenul, iar în conformitate cu alineatul final al aceluiasi articol, termenul care se sfârseste într-o zi de sarbatoare legala, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi pâna la sfârsitul primei zile de lucru urmatoare.

În aplicarea acestor dispozitii legale, Curtea constata ca termenul de formulare a contestatiei s-a împlinit la data de 30.03.2009.

Intimata-creditoare a formulat contestatia la data de 01.04.2009, dupa împlinirea termenului; de altfel, chiar si data de iesire a acesteia din institutia bugetara, de altfel, irelevanta, se situeaza în afara termenului legal, aceasta fiind 31.03.2009.

În aceste conditii, vazând si dispozitiile art. 103 alin. 1 C.proc.civ., potrivit carora neîndeplinirea oricarui act de procedura în termenul legal atrage decaderea, afara de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeste ca a fost împiedicata printr-o împrejurare mai presus de vointa ei, Curtea, retinând promovarea peste termen a contestatiei, apreciaza întemeiata exceptia tardivitatii.

Pe cale de consecinta, a admis recursul, în temeiul art. 312 alin. 1, 2 si 3 C.proc.civ. si art. 8 din Legea nr. 85/2006 si a modificat în parte  sentinta atacata, în sensul ca a admis exceptia tardivitatii si a respins, ca tardiva, contestatia formulata de creditoarea AFP S3 la Raportul nr. 2 si la planul de distribuire întocmit de lichidatorul debitoarei S.C. A.N.R. S.R.L.

Dispozitia primei instante, vizând acordarea termenului, urmeaza sa fie pastrata.