Concordat preventiv. Motive de nelegalitate şi motive de inopozabilitate pentru creditorii bugetari. Anularea contractului se poate solicita exclusiv pentru motive de nulitate, doar în legătură cu concordatul aprobat de creditori şi constatat de judecătorul sindic, fiind exclusă utilizarea acţiunii prevăzute de art.32 din Legea nr.381/2009 pentru motivele de inopozabilitate prevăzute de acelaşi act normativ cu prilejul procedurii de omologare a concordatului preventiv.
Constată că, prin sentinţa civilă nr.81/CC/Sind/2010, Tribunalul Braşov – Secţia Comercială a respins cererea de anulare a Contractului de concordat preventiv al debitoarei S.C. S..M. S.R.L. nr. 41/CC, formulată de creditoarea D, în contradictoriu cu debitoarea S.C. S. M. S.R.L., prin conciliator A&G L. I.P.U.R.L., ca neîntemeiată.
Judecătorul sindic a reţinut următoarele considerente :
Potrivit art.32 alin.1 din Legea nr.381/2009, creditorii care au votat împotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de la data menţionării concordatului în registrul comerţului, iar conform art. 28 alin. 5 din acelaşi act normativ, concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu condiţia respectării prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat şi aprobării de către comisia interministerială.
Creditoarea D a solicitat anularea contractului de concordat preventiv al debitoarei deoarece şi-a dat votul negativ, iar debitoarea nu a solicitat aprobarea de către comisia interministerială a acordului privind ajutorul de stat.
Prin urmare se solicită anularea concordatului preventiv omologat, cu toate că singura sancţiune prevăzută de lege pentru nerespectarea dispoziţiilor privind ajutorul de stat o reprezintă lipsa de opozabilitate a acestuia faţă de creditorii bugetari.
Nulitatea fie că este absolută sau relativă este sancţiunea care lipseşte actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă, pe când opozabilitatea este o condiţie de eficacitate a actului civil, nerespectarea acestei condiţii ducând la inopozabilitatea actului juridic, adică în posibilitatea terţului interesat de a-l ignora.
Prin urmare nulitatea contractului de concordat preventiv este altceva decât opozabilitatea acestuia.
Aşa cum am arătat, creditoarea D solicită anularea concordatului pentru care debitoarea nu a solicitat aprobarea de către comisia interministerială a acordului privind ajutorul de stat, care este o condiţie de eficacitate a concordatului preventiv, lipsa acesteia ducând la inopozabilitatea concordatului faţă de creditoare şi nicidecum o condiţie de validitate a contractului preventiv care a fost omologat de instanţa de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 41/CC/26.04.2010 instanţa a respectat dispoziţiile art. 28 alin. 2 din Legea nr. 381/2009 pentru omologarea concordatului preventiv, creditorii care şi-au exprimat votul pozitiv reprezentând un procent de 90,27% din totalul creanţelor, iar cei care şi-au exprimat votul negativ având doar un procent de 9,73% din totalul creanţelor (creditoarea D deţinând doar un procent de 2,56% din totalul creanţelor).
Au fost respectate şi celelalte condiţii prevăzute de Legea nr.381/2009 pentru omologarea concordatului preventiv, neexistând nicio cauză de nulitate relativă sau absolută la încheierea actului.
Faptul că nu a respectat condiţia prevăzută de art. 28 alin. 5 din Legea nr.381/2009 face inopozabil contractul de concordat preventiv omologat faţă de creditoare, lucru care s-a constatat deja în recursul soluţionat de Curtea de Apel Braşov.
Aceasta înseamnă că debitoarea poate fi executată silit de creditoare (după data de 19.08.2010 până la care beneficiază de amânare la plată), dar nu poate cere deschiderea procedurii insolvenţei acest lucru fiind interzis de art. 29 din Legea nr. 381/2009, precum şi din faptul că debitoarea nu se află în stare de insolvenţă ci în dificultate financiară.
Concluzionând instanţa a reţinut că nu a fost încălcată nicio dispoziţie legală la încheierea contractului de concordat preventiv fiind respectate condiţiile de validitate la încheierea acestuia, ci a fost încălcată doar o condiţie de eficacitate care îl face inopozabil faţă de creditoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea D întrucât nerespectarea dispoziţiilor privind ajutorul de stat atrage nulitatea contractului de concordat preventiv. Societatea nu a făcut dovada prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat şi aprobării de către comisia interministerială. De asemenea, se arată că prin soluţia de menţinere a concordatului preventiv creditoarei îi sunt îngrădite drepturile de a cere deschiderea procedurii insolvenţei.
Recursul este nefondat.
Anularea concordatului preventiv se poate cere, în termen de 15 zile de la data menţionării concordatului preventiv în registrul comerţului, de către creditorii care au votat împotrivă la aprobarea acestuia. După cum se poate observa, anularea contractului se poate solicita, exclusiv pentru motive de nulitate, doar în legătură cu concordatul aprobat de creditori şi constatat de judecătorul sindic, fiind exclusă utilizarea acestei acţiuni prevăzute de art.32 din Legea nr.381/2009 pentru motivele de inopozabilitate prevăzute de acelaşi act normativ cu prilejul procedurii de omologare a concordatului preventiv. Nerespectarea condiţiilor legale cu privire la ajutorul de stat şi la aprobarea de către comisia interministerială constituie, potrivit art.28 alin.5 din lege, motive de inopozabilitate pentru creditorii bugetari şi nu pot constitui motive de nulitate a concordatului preventiv în sine, neputându-se confunda încheierea valabilă a contractului cu opozabilitatea acestuia faţă de creditorii nesemnatari ai concordatului.
În consecinţă, în lipsa oricăror încălcări ale dispoziţiilor legale cu prilejul încheierii concordatului preventiv, Curtea urmează a respinge recursul, în baza art.312 Cod procedură civilă, şi a menţine hotărârea judecătorului sindic de respingere a cererii de anulare.
( Decizia 408/R/07.09.2010 – G. Ş)
