Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
În fapt, reclamanta B.I. a încheiat contractul de asistenţă juridică nr.257690 din data de 01.03.2011, având ca obiect asistenţă juridică şi reprezentare în dosarul nr.47019/299/2010, cu obiect ordonanţă preşedinţială – Judecătoria Sector 1 Bucureşti, onorariul de avocat stabilit fiind de 500 lei, ce a fost achitat de către reclamanţi prin chitanţa nr.45 din data de 01.03.2011.
De asemenea, reclamanta B.I. a încheiat şi contractul de asistenţă juridică seria B nr.044767 din data de 17.06.2011, având ca obiect asistenţă juridică şi reprezentare în dosarul nr.47019/299/2010-intimaţi-ordonanţă preşedinţială, onorariul convenit fiind de 1.000 lei, potrivit art.2.1 din contract, la care se adaugă un onorariu de succes în cuantum de 3.500 lei, la rămânerea irevocabilă a hotărârii, potrivit art.5 din contract.
Onorariul de avocat în cuantum de 1.000 de lei a fost achitat de reclamanţi cu chitanţa nr.62/17.06.2011, iar onorariul de succes în cuantum de 3.500 lei a fost achitat cu chitanţa nr.14/18.10.2012.
Prin sentinţa civilă nr.8252/28.04.2011, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.47019/299/2010, a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de pârâtă, iar recursul declarat împotriva acestei sentinţe a fost anulat ca netimbrat de Tribunalul Bucureşti prin decizia civilă nr.21432/14.07.2011.
Analizând apărările formulate de pârâtă, instanţa reţine că acestea sunt întemeiate doar în parte, respectiv numai în ceea ce priveşte onorariul de succes în cuantum de 3.500 lei, în condiţiile în care partea căzută în pretenţii nu are obligaţia de a suporta o cheltuială efectuată de partea care a câştigat procesul cu titlu de recompensă suplimentară muncii efectiv prestate de avocat.
Mai mult, se poate observa că pentru munca desfăşurată de avocat în baza contractului de asistenţă juridică seria B nr.044767 din data de 17.06.2011, având ca obiect asistenţă juridică şi reprezentare în dosarul nr.47019/299/2010-intimaţi-ordonanţă preşedinţială, a fost achitat onorariul convenit de 1.000 lei, potrivit art.2.1 din contract, această sumă fiind stabilită la un nivel rezonabil raportat la obiectul procesului şi la soluţia de anulare a recursului ca netimbrat. Totodată, este de subliniat că suma de 3.500 lei, reprezentând onorariu de succes, a fost achitată în data de 18.10.2012, aşadar la mai bine de un an şi trei luni după rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Faţă de cele arătate, instanţa apreciază că pârâta nu poate fi obligată la plata onorariului de succes în cuantum de 3.500 lei, acesta fiind o cheltuială pe care urmează să o suporte reclamanţii, din moment ce neacordarea acestuia de către instanţă cu titlu de cheltuieli de judecată nu are nicio influenţă asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.
Referitor la onorariul de avocat în sumă totală de 1.500 lei, din care 500 lei, achitaţi cu chitanţa nr.45 din data de 01.03.2011, şi 1.000 lei, cu chitanţa nr.62/17.06.2011, instanţa reţine că acesta a fost stabilit la un nivel rezonabil în raport de obiectul procesului şi de activitatea desfăşurată de avocat, precum şi de natura şi complexitatea cauzei, astfel că obligarea pârâtei la plata către reclamanţi a sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat, este justificată.
Totodată, se poate observa că acest onorariu de avocat în cuantum de 1.500 lei corespunde criteriilor de apreciere prevăzute la art.127 din Statutul profesiei de avocat, existând aşadar proporţionalitate între munca desfăşurată de avocat şi onorariul achitat de reclamanţi, fiind de subliniat faptul că unele dintre criteriile stabilite la art.127 privesc importanţa intereselor în cauză, avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat şi situaţia financiară a clientului.
Faţă de situaţia de fapt existentă în cauză şi ţinând seama că aceste obligaţii au luat naştere în cadrul unui litigiu soluţionat anterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, sens în care sunt incidente prevederile art.274 C. proc. civ., instanţa reţine că sunt întrunite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a pârâtei cu privire la plata despăgubirilor constând în cheltuieli de judecată cu onorariu de avocat în cuantum de 1.500 lei, şi anume, existenţa unei fapte ilicite prin care s-a adus atingere unui drept subiectiv patrimonial al reclamantei, existenţa unui prejudiciu patrimonial, în cuantum de 1.500 lei, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, şi vinovăţia.
Având în vedere considerentele anterior prezentate şi ţinând seama de faptul că fundamentul acordării cheltuielilor de judecată avansate de partea îndreptăţită la recuperarea acestora îl constituie culpa procesuală, instanţa reţine că pretenţiile reclamanţilor sunt întemeiate doar în parte, respectiv doar pentru onorariul de avocat în sumă de 1.500 lei, motiv pentru care va admite în parte cererea formulată de reclamanţi şi va obliga pârâta să plătească reclamanţilor suma de 1.500 lei, reprezentând despăgubiri constând în cheltuieli de judecată cu onorariu de avocat efectuate în dosarul nr.47019/299/2010.
