JUDECĂTORIA BACĂU
SENTINŢA PENALĂ NR.1031/18.05.2009
Infracţiuni de lovire sau alte violenţe şi violare de domiciliu fapte prev de art. 180 alin 2 Cpen şi art. 192 alin 2 Cpen cu aplic. art. 33 lit.a Cpen..
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lîngă tribunalul Bacău nr. 25/P/200 8 din 28.05.2008 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr.8415/180/29.05.2008 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului DO pentru săvârşirea infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi violare de domiciliu fapte prev de art. 180 alin 2 Cpen şi art. 192 alin 2 Cpen cu aplic. art. 33 lit.a Cpen..
În fapt , prin actul de sesizare s-a reţinut că în seara zilei de 13.11.2007, în jurul orelor 21, DO a pătruns fără drept în curtea părţii vătămate IC şi l-a lovit cu o secure în zona capului cauzându-I leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-13 zile de îngrijiri medicale.
În cursul cercetării judecătoreşti în conformitate cu dispoziţiile art 323 Cprpen şi art 69-74 Cprpen a fost audiat inculpatul care a negat comiterea faptei de violare de domiciliu şi a recunoscut nuanţat comiterea faptei de lovire, arătând că a lovit-o pe partea vătămată cu o nuia pentru a se apăra.
Potrivit art. 326 Cprpen a fost audiată partea vătămată care a declarat că îşi menţine plângerea prealabilă şi că se constituie parte civilă cu suma de 15 000 leidaune materiale şi morale.
Instanţa a procedat la audierea martorilor DH, NL, VC, MC, MO, DU, DG, MC, GV, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.
Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Partea vătămată IC locuieste în comuna … şi este vecin cu inculpatul DO. Între cei doi există o relaţie de duşmănie. Ei au avut pe rolul instanţei de judecată un process pentru săvârşirea infractiunii de amenintare.
În seara zilei de 13.11.2007 inculpatul DO a pătruns fără drept în curtea locuinţei părţii vătămate IC şi cu secure ace-o avea asupra sa, l-a lovit în zona capului.
Partea vătămată a fost transportată la Spitalul judeţean Bacău unde I s-au acordat primele în grijiri medicale, în sensul că I s-a suturat plaga.
Din certificatul medico-legal nr.2009/2007 al SML bacau rezultă că IC prezintă un traumatism cranio cerebral cu plagă contuză suturată, hematom comotie cerebrală anamnestic ce s-au putut produce prin loviri cu corpuri dure şi pot data din 13.11.2007. leziunea a necesitat pentru vindecare un nr. De 11-13 zile îngrijiri medicale,
IC declara că se constituie parte civilă faţă de inculpatul DO.
În plângerea adresată Postului de politie şi în declaratia dată în fata organelor de urmărire penală, IC arată că în seara zilei de 13.11.2007 ar fi fost lovit cu o piatră şi de GO. Din probele administrate în dosar nu se confirma cele sesizate.
În timpul cercetarii penale inculpatul DO s-a sustras de la urmărirea penală, fiind plecat în Italia, fapt dovedit cu procesele verbale întocmite de organelle de politie şi de declaraţiile numitelor LU, MC.
Situaţia de fapt reţinută de instanţă se probează cu:
– procesele verbale întocmite de organelle de urmărire penală
– plângerea şi declaratia părţii vătămate,
– certificatul medico legal
– biletul de iesire din spital;
– adresa nr.85/2008 a SC Radimed SRL
– declaratiile martorilor
– Deosebit de relevante sub aspect probator sunt: prima declaraţie dată de partea vătămată IC care afirmă că inculpatul “cu o secure pe care o avea în mână m-a lovit o singură dată exact în fruntea capului, am ameţit puţin, exact cum s-ar spune că am văzut stele verzi”(fl.3 dup) care se coroborează cu menţiunile din certificatul medico legal în care se consemnează că partea vătămată a prezentat “diagnosticul comoţie cerebrală. Plagă contuză frontală stânga”.
În concluzie instanaţa , pe baza probelor administrate reţine că inculpatul DO a lovit în mod cert partea vătămată cu o secure în cap – zona frontală , această leziune necesitând pentru vindecare 11-13 zile de îngrijiri medicale şi nicidecum fratele inculpatului, GO aşa cum s-a susţinut în concluziile pe dondul cauzei.
In drept faptele inculpatului care în seara zilei de 13.11.2007, în jurul orelor 21, a pătruns fără drept în curtea părţii vătămate IC şi l-a lovit cu o secure în zona capului cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-13 zile de îngrijiri medicale, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de lovire sau alte violenţe şi violare de domiciliu fapte prev de art. 180 alin 2 Cpen şi art. 192 alin 2 Cpen comise în concurs real potrivit art. 33 lit.a Cpen..
La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatului instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisă fapta, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, numărul de zile de îngrijiri medicale necesar vindecării.
Instanţa va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine nesinceră de nerecunoaştere a faptei, prezentânde-se in faţa organelor judiciare, este căsătorit şi are 5 copii minori împrejurări ce vor fi reţinute ca circumstanţe atenuante cf. art.74-76 C.pen în temeiul cărora instanţa va aplica o pedepse sub minimul special.
In consecinta instanţa in baza art.180 alin 2 Cpen cu aplic. art. 74 alin 2 Cpen şi art. 76 lit e Cpen va condamna inculpatul la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art.192 alin 2 Cpen cu aplic. art. 74 alin 2 Cpen şi art. 76 lit c Cpen va condamna inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit.a şi art. 34 lit.b Cpen inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea.
Pedeapsă de executat: 2 ani închisoare.
În baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executării pedepsei principale.
Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins si fără executarea acesteia, în baza art. 81 Cpen va suspenda condiţionat executarea acesteia pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cpen.
Pentru aplicarea acestei măsuri, instanţa a avut în vedere comportarea sinceră a inculpatului în cursul procesului penal, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.
În consecinţă, săvârşirea infracţiunii are un caracter accidental , astfel încât îndreptarea inculpatului , în sensul conformării dispoziţiilor legii penale , se poate realize şi fără privare de libertate.
În baza art. 359 Cprpen va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cpen a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.
Instanţa constată că prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit căruia” pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii (…), se suspendă şi executarea pedepselor accesorii”.
Prin introducerea dispoziţiei legale menţionate, legiuitorul a clarificat unele aspecte, în sensul că pedepsele accesorii pot însoţi şi o pedeapsă suspendată condiţionat, însă, în acest caz , şi executarea acestora este suspendată, pe toată durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.
O interpretare contrară în sensul că s-ar impune doar suspendarea executării pedepselor accesorii, automat , în virtutea alineatului 5 al art. 71 Cpen, fără ca în prealabil instanţa să-l fi aplicat, nu poate fi primită , întrucât nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.
În consecinţă, instanţa va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmând ca ulterior să dispună suspendarea executării acestora, având în vedere că şi executarea pedepsei principale a fost suspendată condiţiont.
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 şi art. 64 Cpen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr.30/1994.
Asfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică “interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, indiferent de durata condamnării sau natura ori gravitatea infracţiunii” (aceiaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală,n.inst). Curtea a acceptat “că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul Protocol adiţional a fost încălcat, întrucât “legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.
În consecinţă, o aplicare automată , în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.
Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului , instanţa nu va plica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză , acesasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau de comportamentul inculpatului,
Astfel, circumstanţele personale ale inculpatului şi lipsa antecedentelor sale penale determină instanţa a aprecia că aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, şi în consecinţă, în baza art. 71 Cpen şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.
În baza art. 71 alin 5 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.
Sub aspectul laturii civile:
Partea vătămată IC s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 10 000 lei daune morale pentru suferinţa pricinuită şi 5 000 lei daune materiale reprezentând contravaloarea medicamentelor şi a cheltuielilor de spitalizare dar şi cheltuieli făcute pentru plata persoanelor angajate pentru a munci în gospodăria părţii vătămate.
Privitor la daunele materiale instanţa constată că partea vătămată asistată de apărător ales a dovedit în mod cert că a cheltuit doar suma de 110 lei astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la fl. 26,27(69,91 lei +12.30 lei ) şi fl. 29 (20 lei). Celelalte pretenţii materiale ale părţii vătămate nu au fost dovedite în mod cert.
În ceea ce priveşte daunele morale solicitate instanţa constată că partea vătămată a suferit un cert prejudiciu moral având în vedere că aceasta a fost lovită în propria curte , cu un obiect periculos, pe timp de noapte, că a suferit leziuni ce au necesitat internarea în spital pentru două zile dar şi 11-13 zile de îngrijiri medicale, a fost nevoită să poarte şi să se afişeze în public cu bandaj în zona capului, toate acestea conducând la concluzia că prejudiciul moral există, nu a fost reparat şi este cert , instanţa apreciind că suma de 5000lei este suficientă dar şi echitabilă pentru a acoperi întregul prejudiciu suferit, suma solicitată de partea vătămată fiind exagerată.
Instanţa constată că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv: există faptă ilicită (infracţiunea), există prejudiciu cert şi nereparat, există raport de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi există vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei.
Pentru considerentele expuse anterior, instanţa în baza art.14 şi 346 alin 1 Cprpen, art. 998 Cciv va obliga inculpatul la plata sumei de 110 lei daune materiale şi 5000 lei daune morale către partea vătămată IC.
Având în vedere că urmare a infracţiunii , partea vătămată a fost transportată la spital cu ambulanţa şi a fost internată pentru două zile, instanţa în baza art. 14 şi art. 346 alin 1 Cprpen, art. 998 Cciv, art. 313 din Legea nr. 95/2006 modif. prin OUG.76/2006 va obliga inculpatul la plata sumelor de 161,26 lei către partea civilă Spitalul Judeţean cu titlul de daune materiale şi de 247,36 lei către partea civilă Serviciul de Ambulanţă, cu titlul de daune materiale.
1
