Prin plângerea contravenţIală înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. /180/2009 la data de 26.02.2009 , petentul L I a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie seria CC nr X întocmit de IPJ Bacău.
În motivarea plângerii petentul a arătat că la data de 12.02.2009 se afla în faţa blocului cu autoturismul cu nr. de înmatriculare BC 06 X , unde vroia să ia ceva din maşină , fiind cu portiera deschisă din stânga spate şi cu o parte a corpului în maşină mai puţin piciorul stâng de sprijin, moment în care autoturismul Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare BC 01 X a trecut şi a acroşat portiera stângă a autoturismului său, datorându-se faptului că nu a respectat o distanţă corespunzătoare evitării oricărui pericol .
Plângerea contravenţIală nu a fost motivată în drept .
În dovedire petentul a ataşat înscrisuri.
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată întrucât procesul verbal de sancţIare a fost întocmit cu respectarea cerinţelor legale ; că la data de 12.02.2009 , petentul a condus şi a staţIat autoturismul cu nr. de înmatriculare BC 06 X pe str. Vişinului în dreptul imobilului cu nr. 5 , nu s-a asigurat la deschiderea portierei , fiind acroşat de autovehiculul cu nr. de înmatriculare BC 01 X condus de numitul Chiribaşa Iftimie ; din analiza succintă a modului de producere a accidentului , din dinamica producerii avariilor şi a declaraţiilor părţilor implicate în eveniment se relevă vinovăţia petentului .
În drept au fost invocate dispoziţiile art 115-118 c.pr.civ. , ale OUG 195/2002 şi OG 2 /2001.
La întâmpinare a fost anexat raportul agentului constatator , declaraţiile petentului, ale persoanei implicate în evenimentul rutier.
În şedinţa publică din data de 27.04.2009, instanţa a încuviinţat proba testimonială, fiind audiat ca martor MS .
Prin SC nr. X/25.05.2009 pronunţată de Judecătoria Bacău a fost respinsă plângerea ca nefondată.
S-a reţinut că prin procesul verbal seria CC nr.X, petentul a fost sancţIată cu avertisment ca urmare a săvârşirii contravenţiei prevăzute de art 145 din HG 1351 /2006 şi sancţIate de art 101 alin 1 pct 14 din OUG nr 195/2002 constând în aceea că la data de 12.02.2009, a condus şi a staţIat autoturismul cu nr de înmatriculare BC 06 X pe str. Vişinului în dreptul imobilului cu nr. 5 , nu s-a asigurat la deschiderea portierei , fiind acroşat de autovehiculul cu nr. de înmatriculare BC 01 X .
S-a reţinut de asemenea că potrivit art. 145 din HG 1391/2006 se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi sau staţIării să deschidă ori să lase deschise uşile acestuia sau să coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie.
De asemenea , potrivit art 101 alin 1 pct. 14 din OUG nr 195/2002 constituie contravenţie nerespectarea regulilor privind deschiderea uşilor autovehiculului atunci când acesta este oprit sau staţIat, fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic.
Pornind de la prezumţia de nevinovăţie reglementată de art 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi analizând pretinsa netemeinicii a situaţiei de fapt reţinută în procesul verbal în discuţie, instanţa a apreciat că petentul a recunoscut prin chiar conţinutul plângerii contravenţIale că staţIa pe str. Vişinului unde având intenţia de a lua ceva din maşină a deschis portiera din spate pe care a lăsat-o deschisă, în momentul impactului fiind o parte în interiorul maşinii.
Instanţa a considerat că petentul avea obligaţia de a se asigura şi după deschiderea uşilor autoturismului astfel încât să nu creează un pericol pentru circulaţia celorlate autoturisme conform dispoziţiilor art. 145 din HG 1391/2006 accidentul producându-se nu ca urmare a nerespectării de către celalalt conducător auto a distanţei corespunzătoare evitării oricărui pericol, ci din cauza neluării tuturor măsurilor de către petent după deschiderea uşilor în vederea evitării oricărui pericol.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petentul X I.
S-a arătat în motivare faptul că instanţa de fond a apreciat greşit probele administrate şi nu a manifestat rol activ în privinţa stabilirii cu exactitate a circumstanţelor în care s-a produs evenimentul rutier.
S-a susţinut că cealaltă persoană implicată în accident nu a redus viteza şi nu a semnalizat efectuarea vreunei manevre, lovind portiera maşinii sale.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Instanţa apreciază cererea de recurs ca nefondată.
Astfel, în cauză nu se pune problema lipsei de rol activ a instanţei de fond, acesta administrând probele solicitate de petent, procedând la audierea martorului propus de acesta şi a celeilalte persoane implicate în accident.
Ceea ce nu înţelege petentul este faptul că lui îi aparţine întreaga responsabilitate pentru producerea accidentului pentru care s-a întocmit procesul verbal contestat de acesta, în baza art. 145 din HG 1391/2006, text de lege pe care acesta, în calitate de conducător auto ar fi trebuit să îl cunoască şi pe care instanţa de fond l-a reprodus în cadrul sentinţei recurate.
Astfel, textul de lege menţIat anterior dispune cu claritate, imperativ faptul că este interzisă deschiderea portierelor sau lăsarea acestora deschisă în condiţiile în care se creează pericole pentru circulaţie, asigurare care trebuie să continue pe întreaga perioadă cât portierele sunt deschise.
Apreciind prin urmare cererea de recurs ca nefondată, instanţa o va respinge ca atare.
