La data de 03.10.2008 a fost înregistrata pe rolul Tribunalului Constanta actiunea formulata de reclamanta Cabinet Individual de Insolventa P.M. – în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. R.S.S. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta M.B. BUCURESTI prin care s-a solicitat constatarea nulitatii absolute a contractelor de ipoteca nr. 19.254/2007 si 40.479/2007, radierea înscrierii dreptului de ipoteca si a interdictiei de înstrainare instituite în favoarea pârâtei din evidentele Oficiului de Cadastru si Publicitate imobiliara Constanta – Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Constanta.
În motivarea actiunii s-a aratat ca, prin sentinta comerciala nr. 6282/com/06.12.2007, ramasa irevocabila, s-a dispus admiterea actiunii formulata de reclamanta Cabinet Individual de Insolventa P.M. – în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. R.S.S. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele S.C. R.S.S. S.R.L. si S.C. T.B. S.R.L., si anularea contractului de vânzare-cumparare încheiat între cele doua pârâte cu privire la terenul în suprafata de 5.000 mp si constructii amplasate pe acest teren situat în Constanta, str. C., judetul Constanta. Pe cale de consecinta, arata reclamanta, urmare anularii actului initial, se impune si anularea contractelor de ipoteca instituite în favoarea pârâtei M.B. BUCURESTI asupra acestui imobil, conform principiului de drept resolutio jure dantis, resolvitur jure accipientis. Mai arata reclamanta ca, pentru valabilitatea ipotecii, se impune ca cel care o constituie sa fie proprietarul imobilului, conditie neîmplinita în cauza urmare anularii contractului de vânzare – cumparare.
Totodata, pârâta M.B. S.A. a formulat actiune oblica (indirecta sau subrogatorie ) prin care a solicitat introducerea în calitate de pârâta a S.C. T.B. S.R.L., obligarea acesteia la restituirea în patrimoniul debitoarei S.C. T.B. S.R.L. a sumei reprezentând pretul platit pentru imobil si transformarea creantei ipotecare instituite în favoarea bancii în drept de gaj asupra sumei reprezentând pretul vânzarii. Se arata în motivarea actiunii oblice ca, prin hotarârea judecatoreasca prin care s-a dispus anularea contractului de vânzare – cumparare, nu s-a prevazut si repunerea partilor în situatia anterioara, astfel încât se impune restituirea pretului vânzarii în patrimoniul vânzatoarei S.C. R.S.S. S.R.L. si implicit instituirea dreptului de gaj asupra acestei sume în favoarea M.B. S.A. urmare subrogatiei reale.
La data de 03.12.2009, reclamanta Cabinet Individual de Insolventa P.M. – în calitate de lichidator judiciar al debitorului S.C. R.S.S. S.R.L. a înteles sa largeasca cadrul procesual, prin solicitarea introducerii în cauza si a pârâtei S.C. T.B. S.R.L.
Prin sentinta civila nr.2121/COM/2010 Tribunalul Constanta – Sectia comerciala a respins ca nefondata actiunea principala formulata de lichidatorul judiciar al S.C. R.S.S. S.R.L. dar si actiunea obliga formulata de pârâta M.B. S.A. Bucuresti în contradictoriu cu reclamanta si pârâta S.C. T.B. S.R.L.
S-a retinut ca la momentul încheierii contractului de ipoteca autentificat sub nr. 151/28.06.2007, debitoarea S.C. T.B. S.R.L. era proprietara imobilului situat în mun. Constanta, str. C., asupra caruia, în mod valabil, a fost instituit dreptul de ipoteca.
Ulterior, prin sentinta comerciala nr. 6282/com/06.12.2007 s-a dispus anularea contractului de vânzare – cumparare nr. 4620/19.09.2005, prin care S.C. R.S.S. S.R.L. a vândut catre S.C. T.B. S.R.L. respectivul imobil.
Potrivit principiului resoluto ioure dantis, resolvitur ius accipientis, anularea actului juridic initial are drept urmare si desfiintarea actului juridic subsecvent. Însa, de la acest principiu, doctrina juridica a admis existenta exceptiilor în care, actul subsecvent este mentinut, desi aflat în strânsa legatura cu actul juridic initial, anulat. Aceste exceptii au la baza principiul ocrotirii bunei – credinte a tertului din actul subsecvent.
Instanta a apreciat ca pârâta M.B. S.A. se situeaza în pozitia unui tert de buna – credinta, care nu cunostea si nu trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial de proprietate dintre vânzatoarea S.C. R.S.S. S.R.L. si cumparatoarea S.C. T.B. S.R.L. urma sa fie anulat, la momentul încheierii contractelor de împrumut si de ipoteca, S.C. T.B. S.R.L. având calitatea de proprietar a bunului asupra caruia s-a instituit dreptul de ipoteca.
A apreciat prima instanta ca se impune mentinerea contractului de ipoteca, dreptul de ipoteca urmarind bunul imobil si nu persoana proprietarului, bun care în prezent s-a reîntors în proprietatea S.C. R.S.S. S.R.L. aflata în stare de insolventa.
Având în vedere dezlegarea data actiunii principale, instanta a dispus respingerea actiunii oblice.
Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, a declarat recurs lichidatorul judiciar al debitoarei SC R.S.S. SRL pentru motivele:
Cu privire la calitatea de subdobânditor de buna credinta, conferita de instanta de fond intimatei M.B. solicita a se contata ca a fost în mod gresit si nelegal conferita, pentru motivele:
La data de 04.04.2007 intimata M.B. a încheiat cu SC T.B. SRL un Acord de împrumut, pentru suma de 2.000.000 ron.
SC T.B. SRL a garantat acest împrumut cu un teren în suprafata de 5.000 mp, detinut de catre acesta în proprietate conform contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 4620/19.09.2005 (prin care debitoarea SC R.S.S. SRL a vândut SC T.B. SRL teren în suprafata de 5.000 mp. si constructii amplasate pe acest teren situat în Constanta, str. C., în incinta SC P. SA Constanta), la pretul de 10 RON (100.000 lei vechi).
Intimata M.B. a avut si are calitatea de creditor ipotecar, fiind instituita, în favoarea acesteia, dreptul de ipoteca asupra imobilului teren în suprafata de 5.000 mp si constructii amplasate pe acest teren situat în Constanta, str. C.
Desfiintarea titlului de proprietate apartinând SC T.B. SRL, pe baza caruia a fost instituita ipoteca în favoarea M.B. atrage stingerea ipotecii iar prima instanta era obligata sa constate aceasta situatie juridica.
Pentru valabilitatea ipotecii este necesar ca cel care o constituie sa fie proprietarul actual al bunului ipotecat, ori la verificarea documentatiei împrumutatului, creditoarea M.B. putea sa observe faptul ca titlul de proprietate al terenului pe care a instituit ipoteca este susceptibil de anulare prin prisma faptului ca în ambele societati d-na B.E. figura actionar majoritar si administrator precum si pretul derizoriu cu care terenul a fost achizitionat.
Patrimoniul SC R.S.S. SRL nu s-a marit fara justa cauza, cum afirma pârâta, ci i-a revenit un bun care a fost în mod fraudulos transferat la SC T.B. SRL.
În acest context nu se poate mentine un drept de garantie în favoarea M.B. si nici nu se poate ca instanta sa acorde, prin aceasta actiune „suma prin care a fost platit pretul imobilului în contractul de vânzare-cumparare cu nr. 4620/19.09.2005, prin care debitoarea SC R.S.S. SRL a înstrainat catre SC T.B. SRL terenul în suprafata de 5000 mp si constructiile amplasate pe acest teren situat în Constanta, str. C., judetul Constanta …”, deoarece aceasta chestiune a fost deja transata în mod irevocabil prin sentinta nr. 6282/com/06.12.2007 unde instanta a anulat Contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 4620/19.09.2005.
Mai mult decât atât,în situatia de fata, pârâta M.B. are un drept de regres împotriva SC T.B. SRL, careia i-a acordat împrumutul, drept pe care si l-a folosit, deoarece s-a înscris la masa credala a SC T.B. SRL, cu suma mentionata în contractul de împrumut.
SC T.B. SRL a fost notificata de catre recurenta cu privire la neînscrierea acestei masuri, astfel ca a acceptat neînscrierea la masa credala.
Intimata M.B. SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului în principal ca nefondat iar în subsidiar sa se admita actiunea oblica si sa se restituie patrimoniului SC T.B. S.R.L. de catre vânzatoarea falita a sumelor cu care s-au platit pretul imobilului; urmare a subrogatiei reale sa se dispuna individualizarea sumelor restituite si afectarea lor de o garantie reala mobiliara în favoarea Bancii.
Analizând criticile aduse Curtea va retine ca acestea sunt nefondate pentru considerentele:
M.B. (România) SA a încheiat la data de 04.04.2007 cu debitorul SC T.B. SRL acordul de împrumut FA 2807/04.04.2007 pentru o facilitate de credit în valoare de 2.000.000 lei, credit garantat prin ipoteca de rang întâi si doi constituita în favoarea Bancii asupra imobilului în suprafata de 5.000 mp situat în Constanta, str. C., judetul Constanta, aflat în proprietatea Împrumutatului SC T.B. SRL, în baza contractelor de ipoteca nr. 151/28.06.2007 si 1862/04.04.2007 intabulate în evidentele de Carte Funciara.
Titlul de proprietate pentru imobilul situat in Constanta, str. C., judetul Constanta, este reprezentat de contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 4620/19.09.2005 de Notarul Public C.B., încheiat între debitorul SC T.B. SRL (cumparator) si SC R.S.S. SRL (vânzator).
În exercitarea atributiilor stabilite în sarcina sa de Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar a formulat cerere privind anularea unor transferuri efectuate de debitoarea SC R.S.S. SRL, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, catre pârâta din acea cauza, debitoarea Bancii, SC T.B. SRL; în cadrul dosarului nr. 8521/118/2007, administratorul judiciar a solicitat si obtinut anularea actelor considerate în mod „fraudulos” încheiate de debitoare în dauna creditorilor, printre care si contractul de vânzare-cumparare nr. 4620/19.09.2005 – reprezentând titlul de proprietate aferent garantiei reale – dreptul de ipoteca – instituit în favoarea Bancii.
Împrejurarea ca instanta a dispus anularea contractului de vânzare –cumparare, la solicitarea lichidatorului, nu conduce automat (în virtutea principiului anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului principal) si la anularea contractului de ipoteca, întrucât asa cum a retinut si prima instanta de la aceasta regula exista si exceptii, scopul instituirii lor fiind tocmai acela al ocrotirii bunei credinte a tertului din actul subsecvent.
În cauza, din probatoriile administrate nu a reiesit coniventa împrumutatorului cu cea a împrumutatului, la încheierea contractului de ipoteca, coniventa care sa aiba ca si scop fraudarea legii sau a altor creditori ai împrumutatului .
Nu se poate vorbi despre faptul ca la momentul încheierii contractului de ipoteca banca ar fi stiut despre susceptibilitatea de anulare a titlului împrumutatului asupra imobilului cu care intentiona sa garanteze împrumutul.
Aceasta pentru ca, împrumutând o suma de bani importanta, banca avea interes sa-si constituie garantii valabile asupra bunurilor debitoarei-împrumutate, fiind greu de crezut ca a acordat un credit pentru care a instituit doua ipoteci asupra unui bun despre care nu cunostea ca apartine patrimoniului acesteia.
Nu se poate vorbi nici despre faptul ca banca ar fi trebuit sa stie despre „vocatia„ titlului debitoarei la a i se constata nulitatea/eventual anularea sa, din perspectiva existentei unei discrepante între pretul înscris în contract si valoarea stabilita de catre expert, atâta vreme cât aceasta a depus la momentul încheierii contractului de ipoteca diligentele impuse de lege privind cercetarea evidentelor de carte funciara, rezultatul acestor diligente permitându-i finalizarea întocmirii garantiei imobiliare.
Criticile potrivit cu care situatia imobilului a fost transata irevocabil prin sentinta de anulare a actului fraudulos precum si cea potrivit cu care banca s-a îndreptat împotriva SC T.B. nu pot fi primite întrucât pe de o parte prin respectiva sentinta nu s-a dispus asupra repunerii partilor în situatia anterioara, iar pe de alta parte nimic nu îl poate împiedica pe un creditor sa fie diligent atunci când e vorba de asigurarea unor premise procedurale de natura a-i permite sa-si recupereze pierderile.
Fata de toate cele aratate, recursul formulat este nefondat hotarârea primei instante fiind una temeinica si legala urmând a fi pastrata în considerarea disp. art. 312 Cod procedura civila.
