Prin cerere reclamantul Spitalul de Pediatrie a chemat în judecată pe pârâtul PM, solicitând obligarea acestuia la plata reactualizată a contravaloarii cheltuielilor de spitalizare ocazionate cu internarea părţii vătămate PI.
Motivând-o în fapt reclamantul afirmă că pârâtul PM conducând autoturismul marca „Dacia 1310” a accidentat grav pe minora PA, în urma acestui eveniment rutier minora fiind internată în Spitalul de Pediatrie în perioada, conform foii de observaţie. Pârâtul a fost cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă dispunându-se neînceperea urmăririi penale faţă de acesta (…).
Coroborând susţinerile părţilor cu probatoriul administrat, prin prisma dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa apreciază neîntemeiată acţiunea reclamantului, din considerentele ce succed:
La data de 27 octombrie 2004 pârâtul PM conducea autoturismul marca „Dacia 1310” în direcţia Roman-Bacău şi pe raza com. Filipeşti a fost implicat într-un accident de circulaţie ce a avut ca urmare accidentarea gravă a victimei minore PI ce se deplasa spre şcoală într-un grup de elevi, în urma acestui eveniment rutier minora fiind internată în Spitalul de Pediatrie în perioada 27.10.2004-17.11.2004, conform foii de observaţie.
Accidentul de circulaţie s-a produs în condiţiile în care victima a traversat drumul european, pe care pârâtul se deplasa cu autoturismul în mod regulamentar, printr-un loc nepermis şi fără să se asigure în mod temeinic la traversare. Din dosarul de urmărire penală nu rezultă ca pârâtul să fi încălcat în momentul producerii accidentului vreo regulă de circulaţie, cum ar fi de exemplu depăşirea vitezei legale prevăzute pentru acel sector de drum sau neadaptarea vitezei la condiţiile de mers iar din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie rezultă că nu a consumat băuturi alcoolice. Din schiţa accidentului rezultă că pârâtul a făcut tot posibilul pentru a evita un impact direct al autovehiculului cu victima, pe care doar a acroşat-o cu o oglindă retrovizoare ca urmare a acestor manevre.
Pârâtul a fost cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184, al. 1 şi 3 c. pen., prin rezoluţia nr. 961/P/2004 dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buhuşi dispunându-se neînceperea urmăririi penale faţă de acesta conform disp. art. 228, al. 6 şi art. 10 lit. f c. pr. pen. pentru faptul că lipsea plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Cu toate că acesta a fost motivul pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale prin rezoluţia menţionată s-a reţinut în motivare că accidentul de circulaţie s-a produs din culpa comună a conducătorului auto, ce avea obligaţiile de a lua toate măsurile pentru prevenirea accidentului şi a persoanei vătămate.
Instanţa constată că această susţinere este eronată şi neîntemeiată şi nu se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză, nu are la bază nici o o susţinere reală, chiar din dosarul de urmărire penală nerezultând o asemenea ipoteză. Nu se specifică în rezoluţie ce obligaţii avea conducătorul auto, în ce constau acestea, ce text de lege le reglementează şi cum s-a arătat care reguli de circulaţie au fost încălcate.
Rezultă, dimpotrivă, că accidentul s-a produs ca urmare a culpei exclusive a persoanei vătămate, care s-a desprins din grupul de elevi în care se afla şi a traversat partea carosabilă în fugă printr-un loc nepermis, fapt ce nu putea fi prevăzut de conducătorul auto.
Potrivit art. 998 c. civ. orice fapta a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara, însă în prezenta cauză, instanţa constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale în persoana pârâtului PM, lipsind atât fapta ilicită cât şi vinovăţia acestuia, în oricare din formele sale.
În raport de cele expuse, instanţa, constatând neîntemeiată cererea promovată de reclamantul Spitalul de Pediatrie în contradictoriu cu pârâtul PM, urmează a o respinge (…).