Aplicarea dispoziţiilor art.313 din legea nr.95/2006 privind antrenarea răspunderii persoanei care a adus alteia daune sănătăţii de a achita furnizorului de servicii medicale cheltuielile ocazionate de asistenţa medicală în situaţia în care persoana vătămată nu a formulat plângere penală.
Lipsa plângerii penale prealabile a persoanei vătămate nu împiedică furnizorului de servicii medicale de a acţiona la instanţa civilă pentru recuperarea prejudiciului de la făptuitor
Prin acţiunea introductivă reclamanta Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj a solicitat instanţei de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 428 lei RON, reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul şi asistenţa medicală oferită în data de 19.01.2008, în baza solicitării nr. 180, solicitare efectuată prin intermediul apelului de urgenţă 112, cu diagnostic politraumatism prin agresiune.
Prin sentinţa civilă nr. 434 din data de 19.02.2009 pronunţată de Judecătoria Tg-Cărbuneşti în dosarul nr. 2247/317/2008 a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Instanţa de fond a arătat că potrivit art.313 alin.1 din Legea 95/2006, pe care reclamanta şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuieli efective ocazionate cu asistenţa medicală acordată, iar în cauză reclamanta Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj a chemat în judecată pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate cu asistenţa medicală acordată chiar persoana agresată şi nu persoana care prin fapta sa a adus daune sănătăţii altei persoane.
A mai arătat instanţa de fond că răspunderea civilă delictuală întemeiată pe dispoziţiile art.998-999 din Codul civil, nu poate fi angajată în cauză, întrucât nu rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.998-999 din Codul civil, texte potrivit persoana care a cauzat un prejudiciu altei persoane este ţinută a-l repara, întrucât, potrivit art. 211 din Legea nr. 95/2006, pârâta beneficiază gratuit de serviciile medicale acordate de ambulanţă, acestea fiind acordate în regim de urgenţă, iar suma solicitată de reclamantă nu este urmare a faptei pârâtei , ci urmare a agresiunii cauzată pârâtei de alte persoane.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj, arătând că greşit s-a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale a pârâtei în temeiul art. 998 -999 c. civil , întrucât prin fapta ilicită se înţelege orice acţiune sau inacţiune prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv , sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau chiar interesului ce aparţine unei persoane, deci element al răspunderii civile delictuale este şi inacţiunea, în măsura în care norma juridică obligă o persoană să acţioneze în acest mod, iar aceasta nu se conformează dispoziţiei legale, deci nu şi-a îndeplinit o activitate impusă de lege , că, deşi instanţa reţine că pârâta intimată a fost victima unei agresiuni, nu reţine obligativitatea acesteia de a depune plângere penală împotriva agresorului , care este cunoscut şi faţă de care nu se pot efectua cercetări din cauza lipsei plângerii penale, astfel că reclamanta nu se poate constitui parte civilă .
Tribunalul a respins ca nefondat recursul declarat de Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj .
Potrivit art.211 din Leg.95/2006 pârâta beneficiază gratuit de serviciile medicale acordate de ambulanţă acestea fiind acordate în regim de urgenţă.
Suma solicitată de reclamantă nu este rezultatul faptei pârâtei pentru a se putea antrena răspunderea delictuală a acesteia în raport cu disp.art.998-999 Cod civil şi este rezultatul agresiunii cauzată de alte persoane, astfel încât în mod corect s-a reţinut lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei.
Dispoziţiile art. 313 din Legea 95/2006 prevăd antrenarea răspunderii persoanei care a adus alteia daune sănătăţii de a achita furnizorului de servicii medicale cheltuielile ocazionate cu asistenţa medicală a persoanei vătămate, nu şi obligaţia persoanei vătămate de a suporta cuantumul acestor cheltuieli .
Acelaşi text prevede posibilitatea furnizorului de servicii medicale de a acţiona în instanţă persoana care a cauzat prejudiciul , pentru recuperarea acestuia .
Nu există o dispoziţie legală care să oblige persoana vătămată să formuleze plângere penală împotriva făptuitorului, ci dimpotrivă pentru anumite infracţiuni legea prevede posibilitatea persoanei vătămate de a decide dacă sesizează sau nu organele competente , în vederea tragerii la răspundere a făptuitorului .
Astfel , nu se poate reţine că persoana vătămată prin omisiune nu şi-a îndeplinit o obligaţie prevăzută de lege , aşa încât omisiunea să-i fie imputabilă şi să constituie temei al răspunderii sale civile .
De asemenea , lipsa plângerii prealabile a persoanei vătămate împotriva făptuitorului nu împiedică reclamanta să acţioneze pentru recuperarea prejudiciului de la făptuitor , întrucât acţiunea civilă poate fi exercitată şi independent de acţiunea penală , în lipsa unui proces penal.
Decizia civilă nr.1171/04.05.2009 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2247/317/2008.
Judecător
Morie Carina Anda
