Constată că prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G M S, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat şi violare de domiciliu prevăzute de art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit.g alin.2 lit.b C.pen. şi art.192 alin.2 C.pen. cu aplic. art.37 lit.a, b C.pen. cu aplic.art.33 lit.a şi a art.37 lit.a C.pen.
În fapt, s-a reţinut că în noaptea de 15/16.08.2009, în jurul orei 2,00, inculpatul G M S, profitând de faptul că uşa locuinţei părţii vătămate G C, locuinţă care era deschisă, iar proprietarul dormea, a pătruns în interior şi de pe un cuier din prima cameră, a sustras o geantă în care se aflau documentele de identitate, trei paşapoarte, talonul autoturismului, permisul de conducere, un telefon mobil marca Nokia şi suma de 1200 lei.
Bunurile sustrase, cu excepţia telefonului şi a sumei de bani, au fost aruncate de inculpat pe stradă, fiind recuperate de partea vătămată.
Prin sentinţa penală nr. 585 /.2009, Judecătoria Sibiu, în baza art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.g, alin.2 lit.b C.pen. cu aplic. art.37 lit.a, b C.pen. a condamnat pe inculpatul G M S la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
În baza art.192 alin.2 C.pen. cu aplic. art.37 lit.a, b C.pen. a condamnat acelaşi inculpat la 4 ani închisoare.
În baza art.61 alin.1 C.pen. a revocat liberarea condiţionată din executarea pedepsei de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 374/2007 a Judecătoriei Sibiu şi a contopit restul neexecutat de 353 de zile cu pedepsele de 4 ani închisoare şi respectiv 4 ani închisoare aplicate prin prezenta sentinţă, aplicând inculpatului pedepsele cele mai grele de 4 ani închisoare sporite la 4 ani şi 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit.a C.pen., art.34 alin.1 lit. b C.pen. a contopit pedepsele rezultante de 4 ani şi 3 luni închisoare şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 3 luni închisoare sporită la 4 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art.71 C.pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b C.pen.
În baza art.350 alin.1 C.proc.pen. a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului (mandat de arestare preventivă nr. 16/2009).
În baza art.88 alin.1 C.pen. a dedus din pedeapsă durata arestării preventive a inculpatului începând cu data de 7.09.2009 la zi.
În baza art. 14, art.346 alin.1 C.proc.pen., art.998 C.civil a admis acţiunea civilă formulată de partea civilă G C şi a obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei despăgubiri civile.
S-a reţinut prin hotărâre că în data de 15.08.2009 inculpatul G M S s-a deplasat din comuna O (unde înnoptase la locuinţa fratelui său, martorul R G) unde, în noaptea de 16.08.2009 în jurul orei 2 a pătruns în curtea unui imobil situat in orasul S. Inculpatul a încercat uşa locuinţei părţii civile G C şi, constatând că aceasta era descuiată, a pătruns în interior, iar din cuierul aflat în prima încăpere a sustras o geantă în care se aflau cartea de identitate a părţii civile, trei paşapoarte, un certificat de înmatriculare, permisul de conducere al părţii civile, suma de 1200 lei precum şi un telefon mobil marca Nokia 2630. Inculpatul s-a deplasat apoi în zona Gării , unde a aruncat geanta ce conţinea toate actele, păstrând doar banii şi telefonul mobil. Deşi partea civilă a fost trezită din somn de zgomotele produse de inculpat şi s-a deplasat spre intrarea în locuinţă, nu a apucat să-l vadă pe acesta, auzindu-i doar paşii pe scări şi în curtea imobilului.
În cursul zilei de 16.08.2009 inculpatul s-a întors în comuna O la locuinţa surorii sale, martora G M
Valoarea prejudiciului nerecuperat se ridică la suma de 2000 lei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul G M S fără a-l motiva în scris.
La susţinerea orală a apelului, s-a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. c Cod procedură penală având în vedere că din probatoriul administrat nu rezultă vinovăţia inculpatului deoarece inculpatul nu a săvârşit infracţiunea.
Examinând apelul declarat prin prisma motivelor de apel precum şi din oficiu, privind temeinicia şi legalitatea lui, tribunalul a constatat apelul inculpatului ca nefondat şi l-a respins.
Starea de fapt a fost corect reţinută de către instanţă iar încadrarea juridică a fost legală şi temeinică.
Critica hotărârii s-a referit la aprecierea probatoriului administrat în cauză în sensul că deşi infracţiunea de furt calificat există, aceasta nu a fost săvârşită de către inculpat.
În dosar există dovezi cu privire la urmele papilare găsite atât pe interiorul cât şi pe exteriorul uşii de acces a locuinţei părţii vătămate precum şi declaraţiile martorilor R G şi V C, din care rezultă că inculpatul a fost văzut în imobilul în care locuieşte partea vătămată.
De fapt inculpatul a şi recunoscut iniţial săvârşirea infracţiunilor ca ulterior să revină asupra acestei recunoaşteri susţinând că în noaptea în care s-a săvârşit infracţiunea s-a aflat în comuna O, la fratele său. Aceste susţineri însă sunt infirmate de poziţiile martorilor R G – fratele său şi V C – concubine acestuia.
Instanţa din oficiu nu a găsit elemente de nelegalitate ale hotărârii atacate motiv pentru carea menţinut această hotărâre.
Aşa fiind, instanţa, în baza art. 379 Cod procedură penală, a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul G M S, împotriva sentinţei penale nr. 585 /.2009 pronunţată de Judecătoria Sibiu, pe care a menţinut-o.
În baza art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestului preventiv începând din 07.09.2009 la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală a menţinut starea de arest a inculpatului.
