Constată că prin sentinţa penală nr. X/.2009 pronunţată de Judecătoria Sibiu s-a dispus în baza art. 208 alin.1 – 209 alin.1 lit.e C.pen. cu aplicarea art. 38 lit.a C.pen. condamnarea inculpatului S M M, , cu antecedente penale, , la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În baza art.61 alin.1 fraza a II-a C.pen. s-a revocat beneficiul liberării condiţionate privind restul rămas de executat de 413 zile din pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 737/17.12.2008 a Judecătoriei Sibiu.
În baza art. 61 alin.1 fraza a III-a C.pen. s-a contopit pedeapsa stabilită prin prezenta sentinţă ( 5 ani închisoare) cu restul rămas de executat ( 413 zile) urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
În baza art. 71 alin.2 C.p. s-a interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II.a şi b C. penal.
În baza art. 350 alin.1 C.p.p. s-a menţinut măsura arestării preventive.
În baza art. 88 C.penal s-a computat din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 21.07.2009 şi până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.
S-a constatat că părţile vătămate S D şi S M E nu s-au constituit părţi civile în cauză.
În baza art. 191 alin.1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că inculpatul S M M,in timp ce se afla la baie intr-o statiune de lacuri , a sustras din portofelul părţii vătămate S M – E suma de 1522 lei iar în momentul în care a fost surprins de către partea vătămată s-a aruncat în lacul din imediata apropiere, având banii sustraşi asupra sa.
Alertat de către soţia sa, S D a sărit în apă după inculpat şi cu ajutorul martorului N T l-au scos pe acesta din apă. Inculpatul a fost condus apoi la ghereta portarului de la intrarea în zona lacurilor şi au fost anunţate organele de poliţie.
La sediul postului de poliţie inculpatul a fost percheziţionat şi în slipul acestuia a fost găsită suma sustrasă părţii vătămate.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanţa de fond a avut în vedere antecedentele penală ale inculpatului acesta fiind condamnat în trecut în mod repetat pentru săvârşirea aceluiaşi gen de fapte. De săvârşirea faptei în perioada liberării condiţionate, săvârşirea faptei într-un loc public, persoana inculpatului ( tânăr, fără ocupaţie).
Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei instanţa de fond a subliniat ca relevantă împrejurarea că inculpatul săvârşeşte constant acest gen de fapte de la vârsta de 14 ani, fapte pentru care, i-au fost aplicate pedepse moderate care în mod evident nu şi-au atins scopul, iar pe de altă parte, prezenta infracţiune a fost comisă la o lună de la data liberării condiţionate.
În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa de fond a reţinut că faţă de natura faptei săvârşite şi ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prev. de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit. b. C.p.p. respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, activităţi ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exerciţiul autorităţii, se impune interzicerea exerciţiului acestor drepturi.
Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a formulat apel inculpatul, solicitând în principal desfiinţarea sentinţei atacate şi achitarea inculpatului cu motivarea că nu a săvârşit fapta reţinută în sarcina sa.
În subsidiar se solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate prin reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 C.p..
Tribunalul Sibiu analizând sentinţa atacată potrivit motivelor de apel invocate precum şi analizând cauza din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept potrivit dispoziţiilor art. 371 al.2 C.p.p.a constatat că sentinţa atacată este legală şi temeinică.
Analizând primul motiv de apel invocat de inculpat care priveşte apărarea acestuia conform căreie nu a săvârşit fapta reţinută în sarcina sa, Tribunalul a constatat că inculpatul a fost surprins în timp ce a sustras banii din geanta părţii vătămate şi pentru a scăpa de soţul părţii vătămate, inculpatul s-a aruncat în lacul din apropiere. Ulterior cu ocazia percheziţiei corporale a inculpatului suma reclamată de partea vătămată că i-a fost sustrasă a fost găsită asupra inculpatului, astfel că apărarea inculpatului că aceşti bani îi aparţin este nefondată, cu atât mai mult cu cât nu are loc de muncă din care să obţină câştiguri, şi pe de altă parte, nu există nici o justificare credibilă pentru care inculpatul să-şi păstreze banii în slip şi să se arunce în apă, având asupra sa o sumă de bani. Este evident că fiind în incinta unei staţiuni de lacuri, la baie, inculpatul era îmbrăcat numai cu un slip şi din acest motiv, în momentul sustragerii banilor acesta nu a avut un alt loc de ascundere a banilor.
Faţă de probele administrate Tribunalul a constatat că fapta reţinută în sarcina inculpatului a fost săvârşită de acesta şi nu s-au relevat în cauză alte împrejurări de înlăturare a răspunderii penale a acestuia.
Analizând în continuare individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului Tribunalul a constatat că instanţa de fond a individualizat în mod judicios pedeapsa principală precum şi pedeapsa accesorie cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 52,72 C.pen.
Potrivit art. 72 al.1 şi art. 74 C.p. la stabilirea pedepsei s-a ţinut seama între altele de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana inculpatului, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În raport de aceste prevederi ale legii, instanţa de fond în mod judicios a avut în vedere săvârşirea faptei într-o zonă de agrement aglomerată unde atenţia persoanelor este diminuată, de conduita nesinceră a inculpatului care deşi prins în flagrant a negat săvârşirea faptei şi de antecedenţa penală a inculpatului.
Pentru considerentele expuse şi în temeiul art. 379 pct.1 lit b C.p.p. s- a respins ca nefondat apelul formulat.
