Act administrativ cu caracter individual. Termen de formulare a acţiunii.
Decizia de trecere în proprietate publică a unor imobile cuprinse în anexă, emisă de Comitetul Executiv al Consiliului reprezintă un act administrativ cu caracter individual, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilorart.11 alin.1 şi 2 din Legea nr.554/2004.
Prin sentinţa nr. 871 din 17 aprilie 2012, Tribunalul Olt a respins acţiunea formulată de reclamanta C.E, prin procurist D.N, în contradictoriu cu pârâta Instituţia Prefectului Judeţul Olt prin prefect, pentru lipsa calităţii procesuale pasivă.
A admis în principiu şi pe fond cererea de intervenţie formulată de intervenientul B.P. şi excepţia tardivităţii invocată de pârâţii Consiliul Judeţean Olt şi Municipiul Slatina.
A respins acţiunea formulată faţă de pârâţii Municipiul Slatina prin primar şi Consiliul Judeţean Olt prin preşedinte, ca tardiv formulată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că Instituţia Prefectului Judeţului Olt nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu este autoritatea ce a emis actul a cărui nulitate se solicită, nu este instituţia ce a preluat atribuţiile fostului comitet executiv al Consiliului Popular al Jud. Olt, fiind reprezentantul în teritoriu al guvernului, iar bunul nu se află în administrarea sau proprietatea acestei instituţii.
Cererea de intervenţie formulată de B.P. în interesul pârâţilor a fost apreciată întemeiată deoarece acesta prezintă un interes justificat în cauză, având în vedere că acesta, potrivit contractului de închiriere nr. 633/20.04.2000, a ocupat suprafaţa de 631 mp. compusă din 206 mp. suprafaţă construită şi dependinţe şi 425 mp. curte, imobilul fiind situat în Slatina, iar prin hotărârea Consiliului Local Slatina nr. 193/12.08.2010 s-a aprobat vânzarea locuinţei către intervenient iar pentru teren s-a prelungit contractul de închiriere, astfel cum reiese din adresa nr. 6281/14.07.2011 emisă de Direcţia Administrarea Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Municipiului Slatina (f.75).
Faţă de ceilalţi pârâţi s-a respins acţiunea ca tardiv formulată deoarece actul administrativ a cărui nulitate se solicită este un act administrativ cu caracter individual iar potrivit art. 11 alin. 1 din legea nr. 554/2004 cu completările şi modificările ulterioare, cererile prin care se solicită anularea unui astfel de act se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării, iar la alin. 2 se prevede că pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. 1, dar nu mai târziu de 1 an de la data emiterii actului, acest termen fiind unul de decădere, astfel cum se stipulează la art. 11 alin. ultim.
S-a mai reţinut că decizia nr. 259/29.08.1975 emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Jud. Olt are caracter de act administrativ individual, aspect stabilit în mod irevocabil de Curtea de Apel Craiova – Secţia administrativ şi Fiscal, care prin decizia nr. 483/3.02.2009 pronunţată în dosar nr. 669.3/104/2007 a admis recursurile declarate de Primăria Municipiului Slatina şi Consiliul Jud. Olt împotriva sentinţei nr. 447/2.07.2008 pronunţată de Tribunalul Olt, a modificat sentinţa în sensul că acţiunea a fost respinsă (f.110-112).
Impotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta C.E. prin procurator D.N, care a criticat-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
In motivare, recurenta reclamantă a susţinut că instanţa nu a pus în discuţia părţilor, respectând principiul contradictorialităţii, niciuna din excepţiile invocate de pârâţi. Mai mult decât atât, conform dispozitivului sentinţei recurate, instanţa a respins acţiunea formulată ca tardiv introdusă, fără a preciza dacă această excepţie a fost invocată de instanţă din oficiu, sau ca urmare a invocării acesteia de către pârâte.
A mai susţinut că instanţa a reţinut în mod greşit că Decizia nr.259/29.08.1975 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Olt este un act administrativ individual. Această reţinere a instanţei este contrazisă de definiţia acestui act dată de art.2, alin.l, lit.c, din Legea nr.554/2004 potrivit căruia actul administrativ unilateral cu caracter normativ este actul emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice. În acest sens a invocat prevederile art.3 din Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, conform cărora “în sensul prezentei legi, termenii de mai jos se definesc astfel: a) act normativ – actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală; …”
Astfel, actul administrativ cu caracter normativ este actul prin care se statornicesc norme juridice cu caracter general, abstract, impersonal, care cuprinde reglementări de principiu, aplicabile la un număr nedeterminat de persoane şi care produce efecte erga-omnes. Dispoziţiile din aceste acte sunt enunţate într-o formă generală şi obligatoriu trebuie aduse la cunoştinţa celor interesaţi, operaţiune ce se materializează prin publicare, aceasta constituind, în primul rând, o condiţie de validitate a actului, iar în al doilea rând, o condiţie esenţială pentru ca actul administrativ să producă efecte juridice.
Dimpotrivă, actul administrativ cu caracter individual este actul care conţine reguli de conduită pentru o anumită persoană, având drept scop naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete. Aceste acte se comunică celor interesaţi, momentul comunicării coincizând cu cel al începutului producerii de efecte juridice.
Făcând aplicarea celor mai sus menţionate, precum şi faţă de conţinutul concret al Deciziei nr.259/29.08.1975 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Olt, se poate observa că această decizie este un act administrativ cu caracter normativ, astfel că acestuia nu îi sunt incidente prevederile legale invocate de instanţa de judecată.
Recurenta a criticat sentinţa şi în privinţa admiterii de către instanţa de fond a cererii de intervenţie în interesul pârâţilor formulată de numitul B.P.
Aşa cum s-a reţinut cu putere de lucru judecat prin decizia nr. 1536/2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 1412/104/2011, la această dată, din punct de vedere legal, numitul B.P. nu mai are nici măcar calitatea de chiriaş al imobilului situat în Slatina,
Astfel, prin sentinţa civilă nr. 1134/2001 a Judecătoriei Slatina, rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia nr.2457/2002 a Curţii de Apel Craiova, s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr.633/2000, încheiat între Primăria municipiului Slatina şi intervenientul B.P., astfel că, la această dată, acesta nu mai are calitatea de chiriaş.
Deşi prin actul adiţional nr. 1856/2006 s-a dispus modificarea contractului de închiriere nr.633/2000 în sensul că s-a modificat suprafaţa de teren închiriată şi chiria lunară, acest act nu poate fi avut în vedere întrucât, contractul de închiriere se reziliase irevocabil, anterior încheierii acestuia, în anul 2002, şi astfel aceste modificări nu mai puteau opera după 4 ani, între părţi neintervenind un alt contract de închiriere.
Recursul a fost respins ca nefondat.
Reclamanta C.E a investit instanţa de contencios administrativ cu o cerere având ca obiect anularea deciziei nr.259/29.08.1975 emisă de Comitetul executiv al Consiliului Popular al judeţului Olt.
Referitor la susţinerile recurentei-reclamante privind faptul că instanţa nu a pus în discuţia părţilor excepţiile invocate de pârâţi prin întâmpinare, Curtea a reţinut că acestea sunt nefondate, întrucât în şedinţa de judecată din 10 aprilie 2012 instanţa de fond a pus în discuţia părţilor prezente excepţia tardivităţii, neîndeplinirii procedurii prealabile şi puterii de lucru judecat. Totodată, reclamanta a formulat şi un răspuns la întâmpinare prin care a arătat care sunt apărările sale faţă de excepţiile invocate de pârâţi, astfel că nu se poate reţine că s-ar fi vătămat în vreun fel dreptul la apărare al recurentei.
În ceea ce priveşte faptul că instanţa de fond a respins acţiunea formulată ca tardiv introdusă, fără a preciza dacă această excepţie a fost invocată de instanţă din oficiu, sau ca urmare a invocării acesteia de către pârâte, Curte a apreciat că deşi nu s-a menţionat expres în motivare cine a invocat excepţia, din împrejurarea că instanţa, anterior luării dosarului în pronunţare, a pus în discuţie excepţia tardivităţii invocată de pârâţi în întâmpinare, rezultă că acţiunea a fost respinsă ca tardivă ca urmare a invocării excepţiei de către pârâţi.
Referitor la motivul de recurs prin care se invocă faptul că instanţa de fond a reţinut în mod greşit că Decizia nr.259/29.08.1975 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Olt este un act administrativ individual, Curtea l-a apreciat ca nefondat. Astfel actul administrativ normativ cuprinde reglementări de principiu, cu caracter obligatoriu, formulate abstract în vederea aplicării unui număr nedeterminat de persoane, în timp ce actul individual este o manifestare de voinţă ce creează, modifică ori desfiinţează drepturi ori obligaţii în beneficiul ori sarcina uneia sau mai multor persoane determinate.
În cauză, prin decizia a cărei anulare se solicită, se dispune ca începând cu 01 aprilie 1975 să se treacă în proprietatea statului imobilele prevăzute în tabelul anexă. Prin urmare, adresându-se unui număr restrâns şi bine definit de subiecţi de drept (persoanele care au calitatea de ai imobilelor), actul administrativ contestat este în mod evident act cu caracter individual, astfel că instanţa de fond în mod corect a respins acţiunea formulată împotriva acestuia ca tardivă, având în vedere dispoziţiile art. 11 alin. 1 şi 2 din legea nr. 554/2004.
În ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interesul pârâţilor formulată de Bojan Petre, Curtea a reţinut că instanţa de fond a apreciat-o în mod corect ca întemeiată deoarece acesta prezintă un interes justificat în cauză. Potrivit contractului de închiriere nr. 633/20.04.2000, acesta a ocupat suprafaţa de 631 mp. compusă din 206 mp. suprafaţă construită locuinţă şi dependinţe şi 425 mp. curte, imobilul fiind situat în S., iar prin hotărârea Consiliului Local Slatina nr. 193/12.08.2010 s-a aprobat vânzarea locuinţei către intervenient, iar pentru teren sa prelungit contractul de închiriere, astfel cum reiese din adresa nr. 6281/14.07.2011 emisă de Direcţia Administrarea Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Municipiului Slatina. Din considerentele expuse şi în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 312 al 1 cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat. (Decizia Civilă nr.403/2013 – Secţia Contencios administrativ si fiscal, rezumat judecător Alina Răescu)
