Anulare hotărâre AGA. Nerespectarea dispoziţiilor art.163 alin.3 din Legea nr.31/1990 privind aprobarea situaţiilor financiare de către cenzori.
Prin sentinţa civilă nr.15/CC/3.06.2008 Tribunalul Covasna a respins acţiunea formulată de S.C. B S.R.L. în contradictoriu cu S.C. D S.A., având ca obiect constatarea nulităţii absolute a hotărârii AGA din 28.05.2007.
În motivarea hotărârii s-a reţinut că adunarea a fost convocată în condiţii de legalitate, iar faptul că mandatul administratorului societăţii a expirat, nu-i este imputabil în condiţiile în care s-a produs o prelungire tacită a acestui mandat.
Nepublicarea în presă a convocatorului nu a afectat valabilitatea hotărârilor adoptate în condiţiile în care prezenţa la şedinţă a fost de 100 %. Procesul-verbal de şedinţă a fost întocmit şi depus la dosar, iar faptul că situaţiile financiare aferente anului 2006 nu reflectă realitatea, nu a fost dovedită.
Împotriva hotărârii a declarat apel reclamanta invocând interpretarea greşită a probelor. S-a arătat că situaţiile financiare au fost supuse aprobării după ce au fost depuse la D.G.F.P. şi în condiţiile în care nu au fost vizate şi verificate de cenzori. Se menţionează că procedura de convocare a adunării generale era nelegală fiind efectuată de un administrator al cărui mandat a expirat. Procesul-verbal al şedinţei este lovit de nulitate întrucât menţiunile nu sunt confirmat de lista de semnături a acţionarilor prezenţi. Se mai arată că situaţiile financiare au fost aprobate de cei doi acţionari în mod dolosiv.
Analizând hotărârea apelată în raport cu motivele de apel şi actele dosarului, în baza art.296 Cod procedură civilă se constată următoarele :
Criticile apelantei legate de neanalizare a motivului de nelegalitate referitor la efectele depunerii situaţiilor financiare la D.G.F.P. sunt nefondate, având în vedere că la instanţa de fond nu a formulat acest motiv în susţinerea acţiunii sale şi acest motiv nu poate fi cenzurat pentru prima oară în apel.
Cu privire la mandatul administratorului societăţii care a expirat anterior convocării adunării generale din 28.05.2008, în mod corect instanţa de fond a reţinut prelungirea tacită a mandatului ce a rezultat din necontestarea actelor de administrare înfăptuite după data expirării mandatului. Astfel, potrivit art.72 din Legea nr.31/1990 obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat, ori potrivit art.1533 Cod civil mandatul poate fi expres sau tacit, respectiv atunci când rezultă din împrejurări de fapt ce fac neîndoielnică intenţia părţilor. În cazul încetării mandatului prin expirarea duratei intervine mandatul aparent ce poate fi opus doar de către terţii de bună-credinţă, între părţi fiind aplicabile prevederile art.1533 Cod civil cu privire la mandatul tacit. Cum în speţă reclamanta are calitatea de acţionar şi nu de terţ faţă de societatea pârâtă, nu poate invoca încetarea mandatului administratorului decât în condiţiile prevăzute de art.1554 – 1555 Cod civil, respectiv de revocare a mandatului sau de numire a unui nou mandatar.
În legătură cu convocarea adunării generale, susţinerile apelantei reclamante bazate pe lipsa mandatului administratorului au fost corect înlăturate de prima instanţă, având în vedere şi prevederile art.375 alin.3 Cod comercial, ce arată că mandatul special dat pentru o anumită afacere cuprinde împuternicirea pentru toate actele necesare executării ei, ori convocarea adunării de administrator respectă dispoziţiile art.117 alin.1 din Legea nr.31/1990.
Cu referire la aprobarea situaţiilor financiare de către cenzori, criticile apelantei reclamante legate de nerespectarea dispoziţiilor art.163 alin.3 din Legea nr.31/1990 sunt întemeiate. Astfel, potrivit menţiunilor din registrul comerţului rezultă că societatea avea trei cenzori, respectiv S.B., M.V. şi S.C. E S.R.L., al căror mandat a fost reconfirmat potrivit hotărârii din 28.05.2007.
Dispoziţiile imperative ale art.163 alin.3 din Legea nr.31/1990 arată că aprobarea situaţiilor financiare anuale se pot realiza numai dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor. Potrivit art.165 alin.1 din Legea nr.31/1990, pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art.163 alin.2, cenzorii vor delibera împreună, iar în caz de neînţelegere vor putea face rapoarte separate care vor trebui să fie prezentate adunării generale.
În speţă, raportul depus de comisia de cenzori a fost întocmit doar de cenzorul S.C. E S.R.L. fără ca ceilalţi cenzori să consimtă prin semnătură acest raport, ceea ce denotă faptul că nu au fost respectate prevederile art.165 alin.1 sus-menţionate, în sensul că cenzorii nu au întocmit împreună acest raport, ceea ce echivalează cu efectuarea unui raport neconform şi deci cu aprobarea greşită a situaţiilor financiare.
Faţă de prevederile exprese sus-menţionate s-a reţinut că hotărârea AGA de aprobare a situaţiilor financiare ale societăţii pe anul 2006 este nulă, iar soluţia instanţei de fond a fost schimbată în acest sens.
Cu privire la celelalte hotărâri adoptate în cadrul adunării generale din 28.05.2007 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2007 şi prelungirea mandatului cenzorilor, s-a constatat că nu există motive de nulitate, astfel încât au fost menţinute.
Celelalte susţineri ale apelantei reclamante cu privire la procesul-verbal şi acţiunea dolosivă a celor doi acţionari au fost corect înlăturate de instanţa de fond, iar criticile din apel au fost respinse ca neîntemeiate având în vedere că procesul-verbal al şedinţei a fost depus la dosar, iar acţiunea dolosivă nu a fost dovedită.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, a fost admis în parte apelul declarat de reclamantă, s-a admis în parte acţiunea în sensul constatării nulităţii absolute parţiale a hotărârii AGA din 28.05.2007 cu privire la aprobarea situaţiilor financiare anuale pe anul 2006.
Văzând şi prevederile art.274 Cod procedură civilă cu privire la cheltuielile de judecată constând în taxe de timbru de 14,55 lei, a fost obligată intimata să le suporte.
( Decizia nr. 122/Ap /16 octombrie 2008)