Ordonanta presedintiala – înapoiere minor
Î N C H E I E R E
Pe rol judecarea cauzei Minori si familie privind pe reclamanta C.C. LA AVOCAT C.I. si pe pârâtii B.-C. E., C. G., C. L., autoritate tutelara CONSILIUL LOCAL TÂRGU NEAMT, având ca obiect – ordonanta presedintiala ÎNAPOIERE MINOR.
La apelul nominal facut în sedinta publica, au raspuns reclamanta fiind asistata de av. I.C. si pârâtul B. C. Eduard asistat de av. C.C., lipsa pârâtii C. G. si C. L..
Procedura legal îndeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier dupa care.
Avocatii partilor depun la dosar delegatiile de reprezentare.
Av. C.C. pentru pârâti solicita admiterea probei cu înscrisuri, solicita sa fie audiat copilul minor si efectuarea anchetei sociale.
Instanta admite proba cu înscrisuri, respinge celelalte probe solicitate.
Aparatoarea pârâtilor depune la dosar înscrisurile ca proba.
Aparatorul reclamantei se opune la amânarea cauzei întrucât cauza trebuie sa se judece de urgenta fiind pe cale de ordonanta presedentiala si depune la dosar mai multe acte care sunt enumerate într-un opis anexat la dosar.
Instanta constata cauza în stare de judecata si da cuvântul la fond.
Av. I.C. pentru reclamanta C.C. are cuvântul la fond solicitând admiterea actiunii, sa se dispuna pe cale de ordonanta presedentiala înapoierea copilului minor B. C. G., mamei, fara somatie si trecerea vreunui termen, arata ca minorul este lipsit de afectiune materna si este traumatizat psihic de bunici. Pârâtul B. C. E. tatal copilului nu a achitat pensia de întretinere dupa ce a fost încredintat minorul mamei. Depune la dosar concluziile scrise.
Av. C.C. pentru pârâti are cuvântul la fond si arata ca în realitate probele administrate sunt extrajudiciare, precizeaza ca familia copilului minor sunt pârâtii si solicita respingerea actiunii. Arata ca
copilul a stat permanent la bunicii materni chiar dupa ce a fost încredintat mamei, arata ca s-a vândut casa bunicilor copilului si de aici au început
discutiile între parti. S-a solutionat reîncredintarea minorului de catre pârâtul – tatal minorului pentru a da eficienta unei situatii de fapt. Nu s-a dovedit ca s-a prejudiciat vreun drept al reclamantului, pârâtul locuieste în aceeasi curte cu bunicii materni. Arata ca va depune concluzii scrise.
Pentru a se depune concluzii sau note scrise la solicitarea aparatoarei pârâtilor .
PENTRU ACESTE MOTIVE
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E:
Amâna pronuntarea în cauza la data de 5.07.2007.
Pronuntata în sedinta publica de la 04 Iulie 2007.
O.P. înapoiere minor
SENTINTA CIVILA Nr. 1193
La ordine venind pronuntarea cauzei civile care are ca obiect – O.P. înapoiere minor – formulata de reclamanta C. C. împotriva pârâtilor B. C. E., C. G. si C. L..
Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 4.07.2007 si au fost consemnate prin Încheierea de sedinta din acea data.
S-au declarat dezbaterile închise, dupa care.
I N S T A N T A
Dupa deliberare asupra actiunii civile de fata:
Constata ca prin cererea înregistrata la aceasta instanta sub nr.xxx/321/2007 reclamanta C. C. a chemat în judecata pe pârâtii B.-C. E., C. G. si C. L. solicitând ca pe cale de ordonanta presedintiala , data fara citarea partilor, executorie fara somatie sau trecerea vreunui termen, acestia sa fie obligati sa-i înapoieze pe minorul B.-C. G., nascut la 20 04 1999.
În motivare a aratat ca a fost casatorita cu pârâtul B.-C. E. si ca acesta,dupa nasterea copilului,a parasit domiciliul conjugal plecând din anul 2000 în Italia si apoi în Franta , fara a se mai interesa de copil .În anul 1003 a formulat actiune de divort,iar prin sentinta civila nr.266 din 5 martie 2003 Judecatoria Tg.Neamt a admis actiunea sa, casatoria s-a desfacut sin vina pârâtului, iar minorul i-a fost încredintat ei spre crestere si educare,fostul ei sot fiind obligat la plata pensiei de întretinere în cuantum de 520.000 ROL lunar pentru minor.
Reclamanta sustine în continuarea cererii sale ca dupa divort, în anul 2003 a plecat în Italia unde l-a cunoscut pe actualul sot-D.I. cu care s-a casatorit în anul 2004 si ca a mentinut legatura permanent cu minorul G.. A revenit în tara sa-l vada, cât a putut de des, iar în vara anului 2006 a venit din nou în tara si a stat cu minorul 3 luni, timp în care l-a pregatit pe acesta pentru plecarea în Italia, unde locuieste cu actualul sot, sotul fiind de acord ca ea sa aduca minorul. A înscris minorul la o scoala din Italia, acesta s-a integrat usor în colectiv dar ca parintii ei, pârâti si ei în aceasta cauza, deranjati de faptul ca ea a luat minorul,au formulat actiune pentru reîncredintarea minorului, în numele fostului ei sot pe care l-au adus la Tg.Neamt, au indicat o adresa unde ea nu a domiciliat niciodata si instanta a admis actiunea judecând cauza într-un termen exagerat de scurt. A aflat despre aceasta hotarâre la 16 martie 2007 când pârâtii au venit la resedinta ei din Massa Carrara însotiti de executorul judecatoresc si i-au luat copilul. A apelat hotarârea si prin decizia civila nr.203/AC/12 iunie 2007 Tribunalul Neamt a admis apelul, a desfiintat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare.
Întrucât minorul a fost luat cu brutalitate dintr-un mediu familial si social în care era perfect integrat fiind adus la bunicii materni care îl tin sechestrat si nu îi permit sa ia legatura cu el, în baza art. 103 din codul familiei a solicitat înapoierea minorului.
Reclamanta a subliniat faptul ca este în interesul minorului ca acesta sa se întoarca la ea având în vedere vârsta lui, conditiile pe care i le ofera si afectiunea reciproca dintre ea si copil, iar urgenta masurii ceruta de art.581 c.proc.civ arata reclamanta reiese din faptul ca minorul este tinut sechestrat si asupra lui sunt exercitate continuu presiuni psihice si ca nu are un regim de viata adecvat vârstei si personalitatii sale.
În dovedire a depus la dosar copii dupa înscrisuri-copia certificatului de casatorie,hotarârile judecatoresti la care a facut referire în cuprinsul cererii, fotografii, sesizarea adresata Ministerului Justitiei de catre Fundatia „Migrantes”si Asociatia Casa Bretania din Dioceza Provinciei Massa Carrara din Italia, sesizarea adresata Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului de aceleasi fundatii, raspunsul Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului,adresa nr.9376 din 3 iulie 2007 de la Directia Generala de Asistenta sociala si Protectia Copilului Neamt,adeverinta de elev eliberata de scoala elementara „Paradiso A” din Italia, fisa de evaluare a performantelor scolare ale minorului si alte înscrisuri.
Cererea a fost timbrata cu 6 lei taxa de timbru si 0,30 lei timbru judiciar.
Pârâtii au solicitat respingerea cererii reclamantei sustinând în principal lipsa urgentei masurii solicitate de reclamanta.
Au depus la dosar copii dupa înscrisuri:cererea scrisa de minor pentru a fi audiat cu privire la care parinte vrea sa locuiasca,acte medicale:fisa de evaluare psihologica, scrisoare medicala,etc,acte emise de scoala nr.2 din Tg.Neamt cuprinzând rezultatele le examenele de diferenta,diplome si distinctii scolare, caracterizare de la învatatoarea sa privind activitatea sa scolara din anul scolar 2006-2007, adrese catre si de la diverse institutii apartinând Ministerului Justitiei si Ministerului Administratiei si Internelor, ancheta sociala, sentinta de la Curtea de Apel din Genova, sentinta de reîncredintare minor, etc.
Pârâtul B. C. E. a depus un memoriu cuprinzând referiri la pregatirea sa profesionala, casatoria si divortul de reclamanta, relatia sa cu minorul. A mentionat faptul ca minorul s-a integrat în clasa I si a reluat legaturile de prietenie cu colegii sai dar ca din cauza plângerilor si sesizarilor facute de sotia sa, minorul este stresat si are o stare de angoasa participând la diverse audieri de catre medici, psihologi, politisti de la diferite institutii.
S-a solicitat de catre pârâti audierea minorului în camera de consiliu însa reclamanta, prin aparatorul sau nu a fost de acord invocând faptul ca minorul trebuie audiat în prezenta psihologului si a asistentului social, cu o prealabila pregatire si fiind vorba de ordonanta presedintiala, cauza trebuie judecata cu celeritate.
Instanta a constatat ca desi s-a cerut prezentarea minorului pentru audiere, acesta nu a fost adus la instanta si prin urmare nu s-a acordat termen pentru aceasta,considerând ca într-adevar cauza trebuie judecata în termen cât mai scurt.De asemenea considera ca nu este neaparat necesara ascultarea minorului ,iar prezenta altor persoane la audierea minorului,nu este obligatorie, articolele art.95 (3) si 125 (2) din Legea 272/2004 impun prezenta unui psiholog la audierea în fata instantei judecatoresti,iar minorul nu se afla în situatia descrisa în textele de lege enuntate.
S-a solicitat de catre pârâti efectuarea anchetei sociale la domiciliul minorului , proba la care din nou reclamanta s-a opus invocând procedura urgenta de judecare a cauzei, iar instanta nu a dispus efectuarea anchetei sociale, proba nefiind obligatorie decât în cererile de înapoiere a minorului formulate pe calea dreptului comun.
Având în vedere probele aflate la dosarul cauzei instanta constata ca cererea reclamantei nu este întemeiata urmând a o respinge în baza prevederilor art.581 din codul de procedura civila, coroborat cu art.103 din codul familiei din considerentele care urmeaza:
Partile s-au casatorit în anul 1999, au împreuna un copil – B. C. G., nascut la 20.04.1999 si s-au despartit prin divort în anul 2003 când minorul a fost încredintat reclamantei spre crestere si educare.
În anul 2003 reclamanta a plecat în Italia, s-a recasatorit în anul 2004 si a pastrat legatura cu fiul sau, iar în vara anului 2006 a revenit în tara, a luat copilul în Italia fara acordul sau stirea fostului sot si al bunicilor materni ai copilului, în grija carora fusese lasat minorul pâna atunci, relatia reclamantei cu parintii fiind conflictuala. Aici minorul a urmat cursurile unei scoli si fiind o fire comunicativa, s-a adaptat noii situatii.
În luna octombrie 2006, fostul sot al reclamantei a formulat actiune pentru reîncredintare a minorului motivând ca acesta a fost luat cu forta de mama sa de la bunicii materni cu care s-a obisnuit de mic, le-a reprosat acestora si tatalui ca l-au alintat prea mult si nu le-a mai permis sa vprbeasca macar la telefon cu copilul si ca, mai grav de atât, mama copilului nu a mai trimis copilul la scoala.
Prin sentinta civila nr. 2510/2006 Judecatoria Tg.Neamt a admis actiunea de reîncredintare a minorului având în vedere probele reclamantului pentru ca pârâta nu s-a prezentat în instanta, nu a solicitat probe. Tatal minorului însotit de bunicii materni ai acestuia au mers în Italia în luna martie 2007, la resedinta sa din Massa Carrara si au luat minorul cu executorul judecatoresc pentru ca mama copilului nu a executat de buna voie sentinta.
Minorul a reluat cursurile scolii nr. 2 din Tg.Neamt, a dat examene de diferenta si s-a reintegrat în cercul de colegi si prieteni. Mama sa a formulat apel împotriva sentintei de reîncredintare, apelul a fost admis, iar cauza a fost trimisa spre rejudecare, dovedindu-se ca reclamanta nu era în tara la judecarea procesului, la prima instanta. Reclamanta solicita sa-i fie înapoiat copilul de urgenta, pâna la solutionarea definitiva a cauzei privind reîncredintarea minorului.
Din situatia de fapt retinuta de instanta reiese ca între parti exista o stare conflictuala grava privind reîncredintarea minorului cu implicatii si asupra acestuia, tensiunea existenta între fostii soti reflectându-se si asupra copilului.
Instanta, în solutionarea cererii de fata va analiza daca sunt întrunite cerintele articolului 581 c.proc.civ. prin prisma respectarii interesului superior al copilului, utilizând criterii obiective. Aspecte privind stabilitatea vietii copilului, legaturile sale cu fiecare dintre cei doi parinti, cu rudele apropiate, cu comunitatea, stabilitatea mediului familial oferit de fiecare parinte vor sta la baza deciziei care se va lua, pentru ca este evident ca indiferent de circumstante, orice separare între parinti si copii creeaza durere, disperare, confuzie, anexietate si tristete. Încercarea reclamantei de a induce instantei ideea ca minorul sufera si este abuzat psihic de tata, de bunicii materni, care ar justifica înapoierea minorului de urgenta, nu are temei pentru ca autoritatea tutelara de la domiciliul minorului nu a sesizat acest lucru, minorul, pâna la aceasta vârsta, a stat mai mult la bunicii materni si nu ar fi benefic acum pâna la rejudecarea cauzei de reîncredintare sa se stramute din nou copilul la mama, care nu se stie unde locuieste, cu ce se ocupa, nu s-a facut ancheta la domiciliul ei, data fiind urgenta ce se impune în astfel de cauze, reclamanta nu a dovedit ca are resedinta sau domiciliu în tara sau în strainatate, loc de munca, daca are conditii de crestere si educare. A sustinut ca are resedinta si loc de munca în Italia, însa nu a depus acte la dosar în acest sens. În ultimii 4 ani minorul a stat doar 7 luni la mama, restul timpului fiind împreuna cu tatal si bunicii materni, la locuinta sa din Tg.Neamt. Nu se poate spune ca minorul, din cauza abuzului psihic al celor la care sta în prezent, manifesta un fel de ostilitate fata de mama, de actualul ei sot, asa cum rezulta din dovezile depuse de parti la dosar. Starea sa de aversiune mai mult fata de ei se poate explica prin faptul ca el înca nu accepta noua situatie în care se afla acum parintii sai – mama sa, recasatorita locuieste departe de el, tatal, nu s-a recasatorit si este ceva normal pentru un minor de 8 ani, sa aiba aceasta reactie, care nu se traduce automat prin trauma psihica.
S-a sustinut de reclamanta ca si faptul ca pârâtii o împiedica sa ia legatura cu minorul este motiv de admitere a cererii sale însa pe rolul acestei instante exista o alta actiune pentru stabilirea unui program de vizita a minorului si în aceasta situatie instanta apreciaza ca interesul minorului impune ca parintii sa cada de acord asupra bunastarii viitoare a minorului, sa recurga la mediere daca este posibil, prin personal specializat în domeniu, în vederea continuarii exercitarii responsabilitatilor
lor, astfel încât copilul sa nu fie separat de nici unul dintre parinti chiar daca acestia locuiesc în state diferite. Conventia Europeana a Drepturilor Omului a recunoscut statelor contractante dreptul de a reglementa intrarea si durata sejurului strainilor pe teritoriile lor din motive de reîntregire de familie iar acest drept este corelat cu respectul acordat dreptului la viata de familie de fiecare stat.
În concluzie, reclamanta nedovedind urgenta masurii si faptul ca sanatatea sau viata minorului ar fi în primejdie cât timp se afla în grija pârâtilor, constata ca nu sunt îndeplinite conditiile art. 581 c.proc.civ. si urmeaza a se respinge cererea formulata pe cale de ordonanta presedintiala.
ÎN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E:
Respinge cererea pentru înapoiere minor formulata pe cale de ordonanta presedintiala de reclamanta C. C. cu domiciliul ales la avocat C.I. în Piatra Neamt, judetul Neamt împotriva pârâtilor B. C. E., C. G. si C. L. domiciliati în Tg.Neamt, judetul Neamt.
Cu recurs în 5 zile de la pronuntare.
Pronuntata în sedinta publica astazi, 5 iulie 2007.
