Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi sub numărul 36510/245 la data de 24.11.2010, reclamanta NP a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană Iaşi de Fond Funciar şi Comisia Locală Bîrnova de Fond Funciar, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea hotărârii nr. 2567 din 27.08.2010 privind suprafaţa de 3.600 mp, cu consecinţa reconstituirii dreptului de proprietate pentru această suprafaţă de teren, situată în intravilanul satului Pietrărie, comuna Bîrnova, jud. Iaşi.
În fapt, motivează reclamanta următoarele: numita BN este mama sa, devenită după desfacerea căsătoriei SN, în prezent decedată.
Soţul său s-a numit NT, în prezent decedat, iar tatăl acestuia s-a numit NG, în prezent decedat.
Cererea de reconstituire şi pentru care este îndreptăţită la reconstituire vizează teren ce provine de la autori diferiţi şi cu locaţii diferite, astfel că, în mod greşit, atât Comisia Locală Bîrnova cât şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar, au confundat aceste suprafeţe, fără să observe izvorul dreptului său de proprietate.
În continuare se expun de reclamanta, mai jos toate suprafeţele de teren asupra cărora are un drept de proprietate şi asupra cărora deja s-a reconstituit dreptul, precum şi asupra cărora pretinde că trebuie să i se mai recunoască un drept de proprietate.
1. Terenul fost proprietatea soţului său, defunctul NGT este de 3,61 ha, din care la rol soţul acesteia a avut trecut doar 1,50 ha ( 0,09 curte, 0,63 arabil, 0,78 arabil) aflat în satul Cercu, comuna Bîrnova, judeţul Iaşi.
Terenul de 21.142 mp a fost primit ca zestre de către NGT de la tatăl său, pe raza aceluiaşi sat, sat Cercu, comuna Bîrnova, defunctul NG, teren care nu a fost trecut la rolul lui NT, dar se poate demonstra existenţa acestuia.
Astfel, la rolul lui NG 01.01.1959, figura cu teren în suprafaţă totală de 6,40 ha, din care în satul Cercu (de reşedinţă) 5,40 ha.
În acelaşi an, în luna iulie apare cu o suprafaţă de teren de 3,19 ha. S-a scăzut suprafaţa de teren de la GN deoarece i-a dat fiului său NT suprafaţa de aproximativ 2 ha teren, fără însă ca această suprafaţă de teren să fie trecută la rolului lui NT.
Existenţa acestei suprafeţe de teren în proprietatea soţului său, NT, a fost recunoscută de Comisia Locală şi Comisia Judeţeană Iaşi în momentul când s-a emis titlul de proprietate nr. 14265 din 1994.
Deasemenea, prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 814 din 22.05.1995 s-a identificat suprafaţa de 21.142 mp şi s-a întocmit şi schiţa de punere în posesie cu precizarea că această suprafaţă de teren este amplasată în satul CERCU.
Tot la emiterea titlului de proprietate, s-a recunoscut suprafaţa de 0,9974 ha teren intravilan, teren situat tot în sat Cercu comuna Bîrnova, trecut la rol şi devenit intravilan după 1990 , cu menţiunea că, această suprafaţă de teren făcea parte din cea trecută la rolul lui NT.
Ca urmare, terenul fost proprietatea soţului său, a fost de 1,50 ha plus 2.1142 ha, total 3.6142 ha situate în satul Cercu, comuna Bîrnova, jud. Iaşi.
2. Terenul adus în căsătorie de reclamantă şi aflat în întregime pe raza satului Pietrărie, în acelaşi trup este următorul:
– 2,36 ha primit ca zestre de la mama sa, SN
– 1 ha teren achiziţionat de reclamantă înaintea încheierii căsătoriei, pe numele de faţă BP, astfel în rol, SN a avut în proprietate suprafaţa de 5,50 ha teren. În partea de sus a acestui rol s-a făcut consemnarea „trece la NGT la fila 153 vol. 1, suprafaţa de 2,36 ha.”
Se emite hotărârea nr. 6799/23 din 25.07.1991 pronunţată de Comisia Judeţeană Iaşi, din care SN a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 5,50 ha. Cererea i-a fost admisă doar în parte, în loc de 5,50 ha i se acordă doar 1,10 ha, deoarece 2,45 ha trec la ginerele său SP şi 2,36 ha trecu la ginerele său NT.
În această hotărâre se face menţiunea că terenul se află în satul Pietrărie.
Din suprafaţa totală de 2,36 ha pe care a primit-o ca zestre de la mama sa, s-a trecut la rolul soţului său doar 2 ha conform precizărilor făcute la rubrica „denumirea parcelelor” (0,65 ha arabil, 0,25 vie, 0,12 livadă, 0,43 fâneţe şi 0,55 păşune).
Această suprafaţă de 2 ha pe raza satului Pietrărie a fost recunoscută prin titlul de proprietate nr. 14265 din 1994, T 48 parcela 2880/52 (1.8974 ha) şi T 19 parcela 596/2 (1026 mp).
Ca urmare a rămas o suprafaţă de reconstituit de 0,36 ha intravilan Pietrărie dovedită cu înscrisurile prevăzute mai sus. Această suprafaţă de teren a făcut obiectul cererii de reconstituire nr. 87 din 16.01.1998 şi pentru această suprafaţă de teren s-a pronunţat Comisia Judeţeană prin hotărârea 2567 din 27.08.2010, pe care o contestă prin prezenta acţiune.
Este adevărat că a mai solicitat reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru suprafaţa de 1 ha teren pe care l-a dobândit în nume propriu anterior căsătoriei, cerere formulată de reclamantă sub nr. 7883/93 din 06.09.2005 în baza Legii nr. 247/2005, însă această suprafaţă de teren nu face obiectul acestui dosar, deoarece Comisia Judeţeană s-a pronunţat prin hotărâre separată, pe care a fost obligată să o conteste în acţiunea ce face obiectul dosarului nr. 14253/245/2010 al Judecătoriei Iaşi.
Situaţia terenului fost proprietatea sa, din satul Pietrărie este evidenţiată în mod exact şi de expertiza extrajudiciară pe care o depune alăturat, de unde rezultă, fostul amplasament a celor 2,36 ha primiţi de la mama sa şi a suprafeţei de 1 ha proprietatea sa, dinaintea căsătoriei – terenuri care fac trup comun.
Din aceeaşi expertiză rezultă că o parte din fostul amplasament al proprietăţii sale şi cele 0,36 ha solicitate prin prezenta acţiune, sunt deja atribuite prin titluri altor persoane, însă prin hotărârea ce se va pronunţa nu se va stabili amplasamentul ci doar existenţa dreptului, urmând ca amplasamentul să fie stabilit ulterior de către comisia locală.
De altfel, această Comisie Locală a procedat la identificarea unui alt amplasament nu numai pentru cei 0,36 ha solicitaţi prin prezenta acţiune, dar chiar şi pentru suprafaţa de 1 ha teren dobândit anterior căsătoriei, s-au întocmit şi schiţele aferente dar, ulterior, aceeaşi comisie a făcut propuneri de respingere, atât a cererii cu privire la 0,36 ha, cât şi cu privire la cererea de 1 ha.
În drept, se invocă dispoziţiile art. 53 alin. 2 Legea nr. 18/1991 republicată.
Se depun alăturat duplicat pentru comunicare, următoarele înscrisuri:
Hotărârea nr. 2567 din 2010 a Comisiei Judeţene de Fond Funciar,
Tabelul eliberat de Prefectura Iaşi la 02.11.2010,
Rolul agricol al lui NT,
Rolul agricol al numitei SN
Certificat nr. 56 din 06.01.1994 a Arhivelor Statului,
Hotărârea nr. 6799/23 din 25.07.1991 a Prefecturii Iaşi,
Schiţele terenului – vedere aeriană,
Proces-verbal de punere în posesie din 17.05.1995,
Proces-verbal de punere în posesie din 11.03.1993,
Plan de situaţie a terenului proprietatea NT din sat Cercu, referitor la suprafaţa de 10.422 mp şi la suprafaţa de 10.720 mp (total 21.142 mp),
Schiţa terenului proprietatea lui NP avizată de Comisia Locală Bîrnova,
Cererea de reconstituire înregistrată la Primăria Bîrnova sub nr. 87 din 1998,
Titlu de proprietate nr. 14265 din 06.06.1994,
Certificat de căsătorie NT cu BP,
Schiţă detaliată format A 3.
Pârâta Comisia Judeţeană de Fond Funciar Iaşi, legal citată, depune întâmpinare la fila 35 dosar, prin care solicită respingerea plângerii pe considerentele menţionate şi în preambulul hotărârii contestate, respectiv că, cererea de reconstituire formulată de NT, în nume propriu, a fost respinsă ca neîntemeiată şi neîndreptăţită, întrucât solicitantului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, fiind emis titlul de proprietate nr. 14265/1994 pentru întreaga suprafaţă de teren înscrisă în registrul agricol.
De asemenea şi propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Bîrnova a fost de invalidare a cererii, motivat de faptul că acesta are reconstituită în totalitate suprafaţa de teren.
Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite.”
Art. 11 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare prevede: „Suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.”
Întrucât dreptul de proprietate a fost reconstituit pentru întreaga suprafaţă de teren înscrisă în registrul agricol pe numele NT, în mod corect a fost respinsă cererea de reconstituire formulată de soţul reclamantei.
În drept, se invocă dispoziţiile Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare şi ale H.G. nr. 890/2005 cu modificări şi completări.
În susţinerea acţiunii s-au ataşat înscrisuri la filele 58-88 dosar şi filele 27-115 dosar şi ataşată documentaţia aferentă hotărârii, depusă la filele 37-49, dosar.
Faţă de actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 18/1991 republicată, instanţa constată acţiunea neîntemeiată, din înscrisurile ataşate şi lipsă fiind şi depoziţiile celor trei martori, în contextul dispoziţiilor art. 6 alin. 1 indice 3 din Legea nr. 1/2000.
În consecinţă se va menţine hotărârea contestată şi dispune ca atare conform dispozitivului prezentei sentinţe, reclamanta prin probele încuviinţate nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu (0,36 mp).
Suprafaţa menţionată nu numai că nu se regăseşte declarată în registrul agricol, înscrieri care se fac pe baza declaraţiilor persoanelor interesate, date sub semnătură proprie, respectiv a soţului NT, or în registrul agricol nu se regăseşte ca fiind declarată şi această suprafaţă de teren solicitată.
Ca atare, nu a fost făcută dovada, pentru suprafaţa de 0,36 ha cu mijloacele de probă analizate mai sus, a căror administrare s-a realizat în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzute şi recunoscute de dispoziţiile.art.11 al.1 din Legea nr.18/1991 republicată, lipsă fiind orice dovadă a dreptului de proprietate revendicat şi în contextul dispoziţiilor art.6 al.1 ind.3 din Legea nr.1/2000 şi art.14 al.2 teza a II-a din Legea nr.18/1991 prin interpretare cu dispoziţiile art. 2 al.1 şi 2 din Legea nr.1/2000 situaţie în care numai atunci, comisiile de fond funciar sunt obligate să dispună reconstituirea dreptului de proprietate.
Concluzionând instanţa va respinge plângerea şi va dispune menţinerea Hotărârii nr. 2567 din 27.08.2010, ca fiind legală şi temeinică, pentru cele 0,36 ha teren privind pe reclamantă, conform dispozitivului prezentei sentinţe şi va dispune ca atare, inclusiv prin prisma următoarelor argumente:
Suprafaţa menţionată aşa cum s-a evocat şi mai sus , nu numai că nu se regăseşte declarată în registrul agricol, înscrieri care se fac pe baza declaraţiilor persoanelor interesate, date sub semnătură proprie, respectiv a autorului reclamantei NGT, cu menţiunea că , în speţă , reconstituirea pentru acest teren ( 0,36 ha ) a fost solicitată în nume propriu de NT. cum rezultă din hotărârea contestată şi cererea aflată la fila 43 şi fila 39, dosar, atunci când se menţionează” în calitate de titular al suprafeţei de 0,37 ha teren”, ori sorgintea acestui teren , cum însăşi reclamanta a arătat , vizează pe reclamanta NP, terenul fiind primit donaţie de la mama sa, ce a înţeles să fie personal gratificată, teren pentru care reclamanta, nu a înţeles însă să formuleze cerere (art. 9 şi următoarele Legea nr. 18/1991), dar totodată nici nu face dovada existenţei donaţiei în condiţiile art. 813 Cod civil (forma cerută ad validitatem ), iar în registrul agricol la NT, pe de altă parte, nu se regăseşte ca fiind declarată şi această suprafaţă de teren.
Trebuie reţinut în dovada dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu şi pentru care reclamanta susţine că a fost înzestrată de mama sa , că înzestrarea are acelaşi regim juridic pe care îl au şi donaţiile. De aceea, actul de înzestrare, care este un contract cu titlul gratuit, trebuie încheiat , aşa cum s-a menţionat şi mai sus ,în formă autentică, formă impusă prin art.813 cod civil. În lipsa actului autentic donaţia este nulă absolut, iar în privinţa înzestrării, invocată de reclamantă şi care nu s-a făcut prin act autentic, terenul donat nu iese din patrimoniul donatorului.
Ca atare, nu a fost făcută dovada proprietăţii în persoana reclamantei , în acord cu dispoziţiile art.644/645 cod civil, pentru suprafaţa de 0,36 ha , cu mijloacele de probă analizate mai sus, a căror administrare s-a realizat în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzute şi recunoscute de dispoziţiile.art.11 al.1 din Legea nr.18/1991 republicată, lipsă fiind orice dovadă a dreptului de proprietate revendicat şi în contextul dispoziţiilor art.6 al.1 ind.3 din Legea nr.1/2000 şi art.14 al.2 teza a II-a din Legea nr.18/1991 prin interpretare cu dispoziţiile art. 2 al.1 şi 2 din Legea nr.1/2000 situaţie în care comisiile de fond funciar sunt obligate să dispună reconstituirea dreptului de proprietate.
Concluzionând instanţa va respinge plângerea şi va dispune menţinerea Hotărârii nr. 2567 din 27.08.2010, ca fiind legală şi temeinică, pentru cele 0,36 ha teren privind pe reclamantă, conform dispozitivului prezentei sentinţe şi va dispune ca atare.
