Dosar nr. XXXXX/193/2010 Fond Funciar
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BOTOŞANI – SECŢIA CIVILĂ
Şedinţa publică din 03 iunie 2011
DECIZIA CIVILĂ NR. 560 R
Pe rol pronunţarea asupra recursului civil declarat de recurentul –reclamant B. M. A., în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală pentru aplicarea Legii Fondului Funciar Truşeşti, judeţul Botoşani, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Botoşani, împotriva sentinţei civile nr. 6896 din 5.11.2010 pronunţată în dosarul nr. XXXXX/193/2010 al Judecătoriei Botoşani, având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în şedinţa publică din 30 mai 2011, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie şi întrucât pentru deliberare este necesar de un timp mai îndelungat, s-a amânat pronunţarea cauzei pentru astăzi, 03 iunie 2011, când s-a emis următoarea decizie.
T R I B U N A L U L ,
Asupra recursului civil de faţă;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 16.07.2010, sub nr. XXXXX/193/2010, reclamantul B. M. A. a chemat în judecată Comisia locală de fond funciar Truşeşti şi Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Judeţului Botoşani, solicitând ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, instanţa să dispună anularea în parte a HCJ nr. XXX/11.12.2009 în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate pentru autorul T. C. H.. şi obligarea celor două comisii la reconstituirea dreptului de proprietate dobândit prin moştenire, pentru suprafaţa de 138,1 ha teren pe vechiul amplasament situat pe raza comunei Truşeşti. Totodată, reclamantul a solicitat obligarea Comisiei Locale de fond funciar Truşeşti la punerea în posesie pe suprafaţa de teren reconstituită şi înaintarea documentaţiei necesare către Comisia Judeţeană de fond funciar Botoşani în vederea emiterii titlului de proprietate.
În motivarea acţiunii, reclamantul arată că prin cererile formulate în baza Legii nr.18/1991, a Legii nr.169/1997, a Legii nr.1/2000, a Legii nr.247/2005 şi a Legii 193/2007 şi înregistrate la Comisia de fond funciar Truşeşti, reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra întregii suprafeţe de teren de 138,1 ha, care a aparţinut autorului său T. C. H.. şi că nelegalitatea hotărârii atacate derivă din interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 48 din Legea 18/1991. Acesta consideră că, în prezent cetăţenii străini pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe calea reconstituirii dar numai în calitate de moştenitori, nu şi în nume propriu.
În susţinerea acestei teze, reclamantul a invocat reglementările legale în materie, pe care le-a enumerat după succesiunea apariţiei lor. art.48, art.68 din Legea 18/1991, art.3, art. 19 din Legea 54/1998, art.8 şi art.3 din Legea 247/2005, Legea 312/2005 şi Constituţia României.
A mai arătat reclamantul că dobândirea moştenirii ca urmare a aplicării Legii nr. 18/1991 este o dobândire specială, reglementată de legea specială a fondului funciar în sensul că în ipoteza în care terenul nu se afla la data deschiderii moştenirii în patrimoniul autorului, prin Legea 18/1991 acesta este readus în masa succesorală, dând moştenitorilor posibilitatea opţiunii la reconstituire – prin repunerea moştenitorilor în dreptul de opţiune succesorală.
A mai evocat reclamantul că potrivit art. 3 din Legea nr. 247/2005, cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor din România în condiţiile prevăzute de legea specială, care este Legea nr. 18/1991 şi nu Legea 312/2005.
A opiniat reclamantul că, în situaţia în care elementele situaţiei juridice vizând constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate s-au înfăptuit înainte de intrarea în vigoare a legii noi, atunci ele sunt guvernate de legea în timpul căreia s-au produs, iar că raportat la situaţia în speţă legea în vigoare permite dobândirea proprietăţii prin moştenire de către cetăţenii străini asupra terenurilor autorilor lor.
În dovedire, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisurile înaintate la dosar de către pârâte, interogatoriul acestora, expertiză tehnică de specialitate, fără însă a formula interogatoriul şi obiectivele expertizei solicitate. Prin cererea formulată la data de 16.09.2010, (fila 33 ds.), reclamantul prin apărător ales, a solicitat în dovedirea temeiniciei susţinerilor menţionate în cuprinsul plângerii administrarea probei cu înscrisurile aflate la dosar.
Legal citată Comisia Judeţeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Botoşani, a formulat întâmpinare prin care a arătat că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, formulată de reclamant, a fost respinsă prin HCJ nr. XXX/11.12.2009 întrucât acesta nu a dovedit că are cetăţenie română.
Legal citată Comisia Locală De Aplicare a Legii Fondului Funciar Truşeşti – prin Primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, cu motivarea că din analiza înscrisurilor depuse de reclamant în susţinerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, rezultă că autorul acestuia nu a deţinut decât 19 ha teren fâneţe, suprafaţa de 107 ha fiind inclusă în categoria terenurilor arabile, suprafaţa de 3 ha fiind luciu de apă.
Prin urmare, a mai evocat intimata, raportat la aceste precizări, prin referatul Comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar încheiat la data de 03.08.2008, cererea reclamantului a fost înaintată Comisiei judeţene de fond funciar cu propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate doar pentru suprafaţa de 19 ha fâneţe, conform Legii 193/2007, iar cu privire la cererea de anulare a HCJ nr. XXX/11.12.2009, a arătat că, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 5 al.1 din Legea 312/2005.
În dovedire, intimata Comisia Locală de Fond Funciar a comunei Truşeşti, judeţul Botoşani a depus documentaţia în baza căreia a fost emisă HCJ nr. XXX/11.12.2009.
Judecătoria Botoşani, prin sentinţa civilă nr. 6896/5 noiembrie 2010 a respins acţiunea, reţinând în motivele soluţiei adoptate că reclamantul a formulat în temeiul Legii nr. 193/2007 la data de 22 august 2007 (fila 37 dosar) în calitate de moştenitor al defunctului T. C. H.., cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul care a aparţinut autorului său, decedat la data de 16 martie 1995, iar prin H.C.J. nr. XXX/11 decembrie 2009 i-a fost respinsă solicitarea motivat de faptul că nu a făcut dovada cetăţeniei române în conformitate cu dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 18/1991 care intră sub incidenţa Legii nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini.
A reţinut în continuarea motivaţiei sale judecătorul de fond că potrivit art. 5 al. 1, din actul normativ enunţat persoanele din statele membre pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării la U.E..
Astfel, a concluzionat judecătorul de fond că cetăţeanul unui stat membru şi apatridul cu domiciliul într-un stat membru, nerezidenţi în România (deci cei care nu sunt prezenţi fizic în România), nu pot să dobândească, printr-o altă modalitate decât prin moştenire legală, dreptul de proprietate asupra unui teren, aceasta fiind şi situaţia reclamantului, al cărui autor nu avea la data decesului terenul în patrimoniul său, ori repunerea moştenitorilor în dreptul de opţiune succesorală, nu echivalează cu readucerea implicită a terenului în masa de moştenit, legiuitorul neacreditând ipoteza existenţei în patrimoniul celor îndreptăţiţi a unui drept de proprietate ope legis, care operează în fapt prin urmarea procedurii prealabile, ci doar acceptând că în persoana celor îndreptăţiţi se naşte vocaţia la reconstituirea dreptului de proprietate, care se valorifică în condiţiile legii.
Împotriva sentinţei reclamantul B. M. A. a declarat recurs în termen legal, în motivele căruia a evocat în esenţă succesiunea în timp a modificărilor aduse de legiuitor Legii fondului funciar arătând că legea specială în materia reconstituirii dreptului de proprietate care este aplicabilă în speţă este Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată în 2005, dobândirea terenurilor în temeiul acestei legi fiind întemeiată fie pe calitatea de fost proprietar al solicitantului, fie de moştenitor al acestuia.
În susţinerea acestei motivaţii s-a arătat că în speţă legea în vigoare care guvernează situaţia juridică născută odată cu decesul fostului proprietar, respectiv vocaţia succesorală, alcătuit de elementul reprezentat de formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate este Legea nr. 18/1991.
Recursul declarat este nefundat pentru cele ce urmează:
Potrivit art. 44 al. 2 din Constituţia României republicată „cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală”.
Prin urmare, potrivit prevederii menţionate cetăţii străini şi apatrizii (persoane fizice) pot dobândi doar în anumite condiţii dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, Constituţia României, reglementând o îngrădire a capacităţii de exerciţiu, limitare care este în acord cu art. 1 Protocolul 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului.
Câtă vreme în aplicarea prevederilor constituţionale a fost adoptată Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini, care recunoaşte acest drept în condiţiile împlinirii unui termen de 7 ani de la data aderării la Uniunea Europeană, aceasta este prevederea aplicabilă situaţiei în care se află reclamantul, cu excepţia dovedirii reşedinţei secundare pe teritoriul României, care nu s-a întâmplat.
Trebuie spus aici că Legea nr. 312/2005 nu distinge în raport de momentul naşterii situaţiilor de reconstituire, stabilind cu titlu de regulă că cetăţenii străini şi apatrizii, deşi nu sunt excluşi de la aplicarea Legii nr.18/1991 îşi pot exercita drepturile în termenul de 7 ani de la data aderării Statului Român la U.E.
Aşa fiind, faţă de cele evocate, Tribunalul Botoşani reţinând criticile recurentului nefondate, va respinge recursul şi va păstra soluţia atacată ca fiind legală şi temeinică făcând aplicarea prev.art. 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul –reclamant B. M. A., XXXXX, MUNCHEN, X STRASSE Y, GERMANIA, cu domiciliul ales prin avocat J. I. – Cabinet de Avocat Ploieşti, str. X, nr. Y, Z, T, U, judeţul Prahova, , în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală pentru aplicarea Legii Fondului Funciar Truşeşti, judeţul Botoşani, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Botoşani, împotriva sentinţei civile nr. 6896 din 5.11.2010 pronunţată în dosarul nr. XXXXX/193/2010 al Judecătoriei Botoşani, pe care o menţine.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică din 03 iunie 2011.
PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
