Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr. pe rolul Judecătoriei Moineşti, jud.Bacău reclamanta TCM a chemat în judecată pe pârâtul CCM solicitând împărţirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, cu cheltuieli de judecată.
Acţiunea a fost timbrată, 1,50 lei timbra judiciar şi în motivare arată reclamanta că doreşte să se împartă în cotă de lA bunurile pe care le-a dobândit împreună cu pârâtul în timpul căsătoriei.
In drept s-au invocat prevederile art.36 Cod Familie.
în termen legal conform art.115, 119 Cod proc. civ. pârâtul a depus întâmpinare-reconvenţională, prin care arată că solicită scoaterea de la masa de partaj a unei case din lemn , mai multe suprafeţe de teren , deoarece intenţia vânzătorului,tatăl său a fost de a gratifica părţile şi nu a existat o adevărată vânzare,motiv pentru care solicită şi constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumparare nr., deoarece nu s-a achitat preţul ca şi condiţie de validitate a unui contract.
Pentru capătul de cerere al reconvenţionalei privind nulitatea absolută , a fost chemat în judecată şi introdus în cauză pârâtul C I.
Cererea reconvenţională a fost timbrată
In drept s-au invocat prevederile art. 1294 şi următoarele Cod civil, 1303 Cod civil, 948 Cod civil, art.969 alin.2 Cod civil.
In cauză s-au depus acte, au fost audiaţi martori.s-a solicitat citarea pârâtului personal la interogatoriu, probatorii din analiza cărora instanţa a reţinut următoarele:
Părţile au avut calitatea de soţi şi prin s.c. nr. pronunţată de Judecătoria Moineşti, jud. Bacău s-a desfăcut căsătoria.
Conform contractului de vânzare cumpărare nr, soţii la acea dată au dobândit de la tatăl C I o casă şi mai multe suprafeţe de teren.
In contractul de vânzare cumpărare s-a specificat faptul că preţul vânzării este de 60.000 lei pe care vânzătorul declară că 1-a primit în întregime de la cumpărători la data semnării şi autentificării contractului,
Apărătorul reclamantei faţă de conţinutul reconvenţionalei a ridicat excepţia lipsei interesului pârâtul în solicitarea nulităţii contractului şi a inadmisibilităţii cererii motivat de faptul că eu poate să-şi invoce propria culpă ,respectiv neplata preţului.
Excepţiile au fost puse în discuţia părţilor .
Interesul apare ca nevoia care a luat forma de dorinţă, intenţie, năzuinţă, scop, etc. Acest interes combinat cu voinţa reprezintă elementele dreptului subiectiv. Iar pe acesta îl putem defini ca fiind puterea şi libertatea de voinţă a unei persoane de a acţiona în limitele permise de lege pentru a-şi realiza un anumit interes.
Interesul în calitatea sa de condiţie esenţială de exercitare a acţiunii civile trebuie să îndeplinească anumite cerinţe şi anume: să fie legitim, să fie personal, să fie născut şi actual.
Prin legitimitatea interesului se înţelege conformitatea acestuia cu legea, cu ordinea de drept şi cu bunele moravuri.
Interesul trebuie să fie personal, în senul că acesta trebuie să fie propriu celui care promovează acţiunea civilă ori după caz celui care îndeplineşte un act procedural. Acest aspect nu trebuie privit în mod rigid deoarece acţiunea civilă poate să fie promovată şi de alte persoane sau organe decât acelea care se pretind a fi titularele unui drept subiectiv.
Pe cale de consecinţă motivarea interesului aşa cum a fâcut-o pârâtul nu este unul legitim , în conformitate cu legea şi cu bunele moravuri, în sensul că urmăreşte declarat, să scoată de la masa de partaj imobilele.
Având în vedere faptul că această excepţie are caracter peremptoriu şi absolut va fi respinsă pe această excepţie cererea reconvenţională.
In ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii trebuie precizat că pârâtul-reclamant a invocat lipsa preţului în sensul că acesta de fapt nu a existat fiind vorba de un alt act juridic.
Preţul este obiectul prestaţiei cumpărătorului şi corespunde valorii lucrului vândut. El trebuie să fie fixat în bani , determinat sau determinabil , sincer şi serios. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite , contractul este nul absolut, căci îi lipseşte un element esenţial asupra căruia să se realizeze acordul de voinţă (art.1295 Cod civil).
Prin preţ sincer se înţelege un preţ real, pe care părţile să-1 fi stabilit nu în mod fictiv , ci în scopul de a fi cerut şi plătit în realitate. Preţul este fictiv , când în intenţia părţilor (exprimată în actul secret) rezultă că nu este datorat.
A,
In cazul în care preţul este fictiv , contractul este nul ca vânzare cumpărare căci îi lipseşte preţul dar dacă părţile au urmărit în realitate înstrăinarea bunului, el poate fi recunoscut valabil ca o donaţie deghizată , dacă vânzătorul a avut intenţia de a face o liberalitate şi dacă sunt îndeplinite toate condiţiile cerute pentru validitatea donaţiei.
Astfel şi această excepţie urmează să fie respinsă dar şi pe fondul cererii reconvenţionale, pârâtul-reclamant nu a făcut dovada că acel contract este o donaţie deghizată.
Atât martorii reclamantei-pârâte cât şi a pârâtului-reclamant care a recunoscut prin întâmpinare , confirmă situaţia că soţii au construit pe terenul care face obiectul vânzării-cumpărării, după ce au dărâmat un grajd mai vechi, o construcţie neterminată în stadiu de demisol, din beton, formată din trei camere nelocuibile şi nefinisate (filele 62-63 dosar).
Faţă de cele arătate anterior va admite excepţia lipsei interesului privind cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant, va respinge excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale formulate de pârâtul-reclamant şi va respinge pe excepţia lipsei interesului cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant.
în baza art.6735 -6736 Cod proc.civ se va constata că părţile au dobândit în timpul căsătoriei bunurile dobândite din contractul de vânzare cumpărare,
Cota de partaj va fi de lh pentru fiecare parte.
Vor fi numiţi experţi de specialitate construcţii, terenuri care să le evalueze, să formuleze propuneri de lotizare, cu respectarea posesiei, intereselor părţilor, pe cât posibil în natură şi evitarea sultelor prea mari.
Expertul bunuri terenuri va efectua propunerile de lotizare finală , în mai multe variante.
