SENTINŢA CIVILĂ NR. 891/02.11.2011 (contestaţie la executare+suspendare propriu zisă a executării)
Pe rol soluţionarea cauzei civile, având ca obiect „contestaţie la executare, suspendare propriu-zisă a executării”, acţiune formulată de contestatorul B.D.B.D.A.P. împotriva intimatului H.C.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile, intimatul fiind reprezentat de d-na. av. M.D.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Instanţa ia act că, contestatorul nu a depus înscrisurile solicitate de instanţă necesare soluţionării cererii de acordare a ajutorului public judiciar.
Instanţa acordă cuvântul pentru formulare de probe şi ia act că prin acţiunea introductivă s-a solicitat de către contestator proba cu înscrisuri.
Apărătorul intimatului solicită în combaterea contestaţiei proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile aflate la dosar, şi mai depune copii de pe procesul – verbal şi actul de adjudecare din data de 27.09.2011 emise de BEJ S.V., precizează că nu mai are alte probe, solicitând judecarea cauzei pe fond.
Instanţa admite proba cu înscrisuri solicitată de părţi, apreciind-o necesară şi utilă cauzei, şi nemaifiind alte probe, consideră cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.
Dna av. D.M., apărătorul intimatului, solicită respingerea contestaţiei ca rămasă fără obiect, având în vedere actul de adjudecare întocmit de executor; fără cheltuieli de judecată.
I N S T A N Ţ A
Deliberând asupra acţiunii civile de faţă:
Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 14.06.2011 şi înregistrată sub nr. 993/249, contestatorul B.D.B.D.A.P., în conformitate cu dispoziţiile drt. 399 şi urm Cod proc.civ., a formulat contestaţie la executare şi cerere de suspendare a executării silite, prin care solicită, în contradictoriu cu intimatul H.C., să se dispună, în temeiul art. 404 Cod proc.civ., anularea tuturor formelor de executare întocmite in dosarul de executare nr. 165/2011 aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc S.V. şi, în temeiul art. 403 alin. 1 Cod proc.civ., să se dispună suspendarea executării silite pornite împotriva sa în dosarul de executare menţionat, pana la soluţionarea irevocabila a cauzei, fără fixarea unei cauţiuni în sarcina contestatorului.
Solicită ca, în conformitate cu prevederile art. 399 alin. 3 Cod proc.civ., având în vedere că titlul executoriu nu este emis de o instanţa judecătorească, prin prezenta contestaţie să fie invocate inclusiv apărări de fond împotriva titlului executoriu.
În motivarea contestaţiei contestatorul arată că prin încheierea dată în camera de consiliu la 09.05.2011 de Judecătoria L.G. în dosarul nr. 766/249/2011, a fost admisă cererea formulata de BEJ S.V., la cererea creditorului H.C., fiind admisă încuviinţarea executării silite împotriva sa în baza titlului executoriu reprezentat de antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP C.C. sub nr. 203/23.1 1.2009.
Mai arată că executarea silita iniţiată împotriva sa este nelegală, dat fiind faptul că suma de 107.500 lei nu reprezintă o creanţa certa, lichida si exigibila, nefiind datorată de acesta.
În primul rând, arată contestatorul, că în somaţia transmisa de executorul judecătoresc nu se specifica ce reprezintă suma reclamată de creditor ca debit, fiind amintit exclusiv antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat la B.N.P. C.C. sub nr. 203/23.11.2009. Deşi nu s-a precizat in terminis raportul obligaţional din care derivă suma de plată, se poate trage doar concluzia că intimatul H.C., în calitate de promitent – cumpărător în antecontractul amintit mai sus, solicită de la promitentul-vânzător suma achitată cu titlu de preţ, întrucât actul final de vânzare-cumpărare nu s-a mai perfectat.
Solicită să se constate că această pretenţie nu poate forma obiectul unei executări silite, ci exclusiv obiectul unui litigiu de drept comun, instanţa fiind ţinută a analiza întregul ansamblu obligaţional la care a dat naştere actul întocmit între părţi.
Solicită ca instanţa să constate că numai în aparenţă antecontractul de vânzare-cumpărare – titlul – executoriu – atesta o atare creanţă în sarcina sa, întrucât procura folosită de mandatară este una generala, de administrare, şi nu una specială, numai un asemenea înscris putând angaja în mod valabil răspunderea contestatorului faţă de intimat.
Mai mult decât atât, arată că intimatul a promovat o acţiune având ca obiect pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, acţiune ce a fost respinsă de instanţa de judecată. Astfel, Tribunalul Călăraşi – Secţia Civilă, prin decizia nr. 120/A din 06.10.2010 a admis apelul declarat de acesta împotriva sentinţei civile nr. 445/15.06.2010 pronunţată de Judecătoria Lehliu Gară, iar recursul declarat de intimatul H. C. împotriva acestei hotărâri a fost respins ca nefondat prin decizia Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă pronunţată la data de 10.03.2011 în dosarul nr. 483/249/2010.
Precizează că în considerentele hotărârii instanţei de apel s-a statuat în mod expres şi cu putere de lucru judecat că „apelantul B.D.B.D.A.P. nu s-a obligat să înstrăineze, motiv pentru care acesta nu poate fi obligat la plata unei sume de bani pe care nici nu a încasat-o, actul fiind încheiat prin mandatar”.
De asemenea, mai arată că instanţele de control judiciar au făcut o analiză judicioasă atât a antecontractului care în prezent este titlu executoriu, dar şi a procedurii în baza căreia a fost încheiat, act care nu îi este opozabil, acesta fiind o terţă persoană faţă de act şi neputând fi ţinut de efectele sale juridice.
Lăsând la o parte depăşirea limitelor mandatului acordat, precizează că imobilul care a făcut obiectul antecontractului era deţinut în coproprietate de acesta şi de sora sa din anul 2000, deci cu mult înainte de procura autentificată sub nr. 355/2009, procură care nu se referea la acest teren, ci la bunuri imobile ce urmau a fi obţinute de pe urma defunctului N.C.
Astfel, apreciază că actul nu a fost încheiat în mod valabil în numele său, atâta vreme cât la momentul acordării procurii imobilul era deja în patrimoniul său, evident fiind că nu şi-a dat niciodată consimţământul la întocmirea actului ce ii este opus ca titlu executoriu, astfel că nu datorează nimic în baza acestuia
Mai arată că aceste aspecte au fost reţinute în amănunt în cuprinsul deciziei nr. 120/A din 06.10.2010 pronunţată de Tribunalul Călăraşi – Secţia Civilă, hotărâre judecătorească în prezent definitivă, irevocabilă şi executorie şi chiar daca nu s-ar fi pus problema unei atare succesiuni în timp a actelor, este evident că pentru încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare este necesară o procură specială, având în vedere că o atare operaţiune juridică tinde la ieşirea unui bun din patrimoniul promitentului-mandant şi are o strânsă legătură cu un viitor act de dispoziţie.
Solicită a se constata inclusiv că prin aşa numita „procură specială” nu s-a obligat în mod valabil faţă de intimat, presupusa mandatară acţionând, în fapt, fără mandat din partea sa, iar în aceste condiţii, actul pe care mandatara a înţeles să-l perfecteze cu intimatul nu îi este opozabil, acesta fiind o terţă persoană faţă de acesta. Aşa fiind, actele efectuate de mandatarul neîmputernicit în acest sens, nu-i pot fi opuse mandantului şi nu îl pot obliga pe acesta atâta vreme cât, atât voinţa internă, cât şi cea declarată a părţilor a fost în vederea întreprinderii anumitor operaţiuni, iar executarea mandatului s-a realizat în cu totul alt scop.
De asemenea, mai arată că actele încheiate de mandatar fără împuternicire sunt res inter alios acta, adică nu obligă pe mandant dacă nu le-a ratificat (art. 1546 Cod civil).
Solicită să se constate că nu şi-a exprimat în mod valabil consimţământul la perfectarea titlului executoriu, motiv pentru care nu poate fi obligat la achitarea unui debit pe care nu şi l-a însuşit, creanţa atestată de titlul executoriu neavând un caracter cert (fiind echivocă, în sensul ca este îndoielnică, nefiind însuşită de presupusul debitor) şi, prin urmare, nu poate fi recuperată pe calea executării silite ci, eventual, exclusiv într-un litigiu de drept comun.
De altfel, creanţa invocată nu este nici exigibilă, având în vedere că prin contract nu s-a stabilit un termen pană la care ar fi trebuit să se facă o eventuală plată, în realitate, se pune problema rambursării unei pretinse plăţi nedatorate însă aceste aspecte ar trebui statuate de instanţa de judecată investită cu soluţionarea pe fond a pricinii având ca obiect o eventuala acţiune în pretenţii.
La fel şi lipsa exigibilităţii şi a caracterului cert al creanţei au fost statuate inclusiv de Tribunalul Călăraşi prin decizia nr.l20/A din 06.10.2010 pronunţată în dosarul nr. 483/249/2010, instanţa de control judiciar statuând că „nu exista o obligaţie asumată din partea promitentului-vânzător “.
Având în vedere cele expuse în precedent, solicită admiterea prezentei contestaţii şi, consecutiv, anularea tuturor formelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 165/2011 aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc S.V.
Solicită inclusiv suspendarea executării silite iniţiate împotriva sa până la soluţionarea irevocabila a prezentei cauze, dat fiind faptul că o eventuală executare silită a bunurilor sale (mai ales în măsura în care se prefigurează anularea tuturor actelor de executare) i-ar produce consecinţe ireparabile, interesele fiindu-i grav vătămate, în condiţiile în care este evident că executarea silită a fost pornită cu rea credinţă de către intimat, acesta cunoscând stadiul dosarului la care a făcut referire anterior.
Precizează că are o stare precară de sănătate şi este în vârstă, are 81 de ani, astfel încât solicită suspendarea executării fără fixarea vreunei cauţiuni în acest sens, mai ales in condiţiile în care fixarea acesteia este la latitudinea exclusivă a instanţei de judecată.
Solicită judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea acţiunii contestatorul înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri, respectiv: hotărârile judecătoreşti amintite anterior, dovada rămânerii irevocabile a deciziei Tribunalului Călăraşi si procura în baza căreia a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare.
Alăturat contestaţiei contestatorul a ataşat în xerocopie următoarele acte: somaţia nr. 165/2011 din 25.05.2011 emisă de BEJ S.V. şi dovada comunicării acesteia; încheierea din data de 09.05.2011 pronunţată de Judecătoria Lehliu – Gară în dosarul nr. 766/249/2011; procesul – verbal de stabilire a onorariului şi a cheltuielilor de executare din 20.05.2011; antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 203/23.11.2009 de BNP C. C. – com Ileana, jud. Călăraşi; decizia civilă nr. 120/A/06.10.2010 a Tribunalului Călăraşi; informaţii detaliate despre dosarul 483/249/2010 de pe portalul CAB; sentinţa civilă nr. 445 pronunţată de Judecătoria Lehliu Gară în dosarul nr.483/249/2010 în data de 15.06.2010; titlul de proprietate nr. 121278/15.12.2000 emis de Comisia Judeţeană Călăraşi; procura specială autentificată sub nr. 355/04.08.2009 de BNP A.L. – Bucureşti sector 1.
Contestaţia, inclusiv cererea de suspendare a executării, sunt legal timbrate.
Intimata a formulat în cauză concluzii scrise prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare.
Urmare a solicitării instanţei, Biroul Individual Executor Judecătoresc S.V. – mun. Călăraşi a înaintat copii de pe actele din dosarul de executare nr. 165/2011 privind pe creditorul H. C. şi debitorul B.D.B.D.A.P..
La dosarul de faţă a fost ataşat şi dosarul nr. 766/249/2011 al Judecătoriei Lehliu – Gară având ca obiect „încuviinţare executare silită”.
Intimatul H.C. a formulat în cauză ÎNTÂMPINARE prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiate şi respingerea cererii de suspendare a executării ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării intimatul arată că, la data de 23.11.2009, a încheiat cu contestatorul, prin mandatar B. N.G., antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 203 de BNP C.C. cu privire la cota de 1/ 2 din suprafaţa de 500.000 mp teren situat pe raza com. Dor Mărunt, jud. Călăraşi, convenind ca perfectarea contractului în formă autentică să se facă după întocmirea cărţii funciare.
Mai arată că, contestatorul sau mandatara acestuia nu s-au prezentat, la data de 30.03.2009, ora 10,00, la BNP C.C. în vederea încheierii contractului final de vânzare – cumpărare, urmare a notificării trimise prin BEJ O. C.
Precizează că, în calitate de promitent – cumpărător, şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin antecontract, în sensul achitării integrale a preţului şi a întocmirii cărţii funciare pe cheltuiala sa, astfel că rezultă cu certitudine că actul de vânzare – cumpărare în formă autentică nu s-a putut încheiat din culpa exclusivă a vânzătorului. În caz de neexecutare a obligaţiei asumate, răspunderea este contractuală, iar executarea silită se face prin încuviinţarea executării silite de către instanţă.
Mai arată că prin încheierea din 09.05.2011, Judecătoria Lehliu – Gară a admis cererea de încuviinţare executare silită formulată de BEJ S. V. împotriva debitorului B.D.B.D.A.P., iar potrivit art. 66 din Legea nr. 36/1995, antecontractul constituie titlu executoriu.
Apreciază că susţinerile contestatorului cum că pretenţiile sale nu pot forma obiectul unei executări silite sunt total nefondate.
Precizează că, chiar dacă prin antecontract se specifica faptul că în cazul în care contractul final nu se încheie din culpa promitentului vânzător acesta se obliga să achite de 3 ori suma primită, prin executarea începută a solicitat doar suma achitată, respectiv suma de 107.500 lei, fiind de bună credinţă, iar faptul că procura dată de contestator, în opinia instanţei de judecată, nu este o procură specială care poate avea ca efect transmiterea dreptului de proprietate, acest lucru nu poate înlătura şi achitarea preţului de către intimat.
Apreciază că susţinerile contestatorului cum că instanţa de judecată „a statuat expres şi cu putere de lucru judecat” că B.D.B.D.A.P. nu s-a obligat să înstrăineze şi că implicit nu poate fi obligat la plata sumei de bani, sunt eronate, în sensul că instanţa nu s-a pronunţat şi nici nu putea să se pronunţe cu privire la preţ.
De asemenea, mai arată că, chiar dacă pe tot parcursul procesului intentat în vederea constatării vânzării – cumpărării, contestatorul a susţinut că procura nu este una specială, acesta nu a revocat-o nici până la această dată, sens în care consideră că nu înţelege să-i revoce mandatul dat numitei B. N.G. şi îl consideră legal şi temeinic.
Consideră că formele de executare sunt legale, titlul executoriu este antecontractul de vânzare – cumpărare, sens în care nu se impune anularea acestuia, antecontractul nu a fost desfiinţat, sens în care încheierea din data de 09.05.2011 a Judecătoriei Lehliu – Gară este legală şi temeinică.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, apreciază că se impune a-i pune în vedere contestatorului să achite cauţiunea prev. la art. 403 al. 4 Cod proc.civ., în cuantum de 10 % din valoarea obiectului cererii, achitarea cauţiunii fiind o obligaţie imperativă stabilită de articolul menţionat şi contestatorul nu poate fi scutit de plata acesteia.
În dovedirea celor precizate în întâmpinare intimatul a solicitat proba cu înscrisuri.
În drept, intimatul a invocat disp. art. 115 Cod proc.civ.
În şedinţa publică din 02.11.2011, intimatul a depus la dosar copii de pe procesul – verbal de adjudecare şi actul de adjudecare din data de 27.09.2011 emise în dosarul de executare nr. 165/2011 al BEJ S. V.
Instanţa, analizând întregul material probator administrat în cauză, a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Prin procura specială autentificată sub nr. 355/04.08.2009 de BNP A.L. – Bucureşti – sectorul 1, contestatorul B.D.B.D.A.P. a împuternicit-o pe numita B.N. G.(nora sa), ca în numele său şi pentru acesta să revendice şi să notifice, să îl reprezinte cu puteri depline la organele competente, primării, prefecturi, instanţe de judecată de orice grad, precum şi în faţa comisiilor constituite să îndeplinească formalităţile legale în vederea redobândirii dreptului ce i se cuvine privind imobilele ce au aparţinut defunctului N.C., să îl reprezinte în faţa notarului public sau instanţei de judecată pentru întocmirea certificatului de moştenitor.
Prin aceeaşi procură s-a menţionat că mandatara va putea încheia orice fel de act de înstrăinare a bunurilor imobile ce au aparţinut defunctului N.C., a drepturilor litigioase sau drepturilor succesorale, stabilind condiţiile şi încasând 50 % din preţ, restul de 50 % urmând a fi viraţi într-un cont pe care mandatara îl va deschide la orice unitate bancară pe numele mandantului, prezentându-se în faţa autorităţilor competente , birouri notariale sau alte instituţii, în vederea încheierii actului de vânzare, prezentând toate actele necesare şi semnând contractul de vânzare, prezentând toate actele necesare şi semnând contractul de vânzare, în numele său şi pentru acesta, semnătura fiindu-i opozabilă.
La data de 23.11.2009, s-a încheiat antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 203 de BNP C.C., prin care contestatorul, prin mandatar B.N. – G., în baza procurii autentificate sub nr. 355/04.08.2009 – menţionate mai sus, s-a obligat să-i vândă intimatului H.C. cota indiviză de 1/2 din terenul arabil extravilan în suprafaţă de 500.000 mp situat pe raza com. Dor Mărunt, jud. Călăraşi, tarlaua 7/2, parcela 20, având următoarele vecinătăţi: Nord – R.C., Est – drum, Sud – drum, Vest – drum, pentru preţul de 107.500 lei, intimatul cumpărător achitând în avans suma de 100.000 lei.
Ulterior, prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Lehliu – Gară sub nr. 483/249/2010, intimatul H.C. i-a chemat în judecată pe contestator şi pe mandatarul acestuia pentru pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare – cumpărare a terenului arabil extravilan ce a făcut obiectul antecontractului menţionat mai sus.
Prin sentinţa civilă nr. 445/15.06.2010 pronunţată în dosarul cu nr. de mai sus s-a admis acţiunea reclamantului H. C. (intimatul din cauza de faţă), s-a constatat intervenită vânzarea – cumpărarea cotei de 1/2 din terenul arabil extravilan în suprafaţă de 500.000 mp, hotărârea ţinând loc de act autentic de vânzare – cumpărare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul B.D.B.D.A.P. (contestatorul din cauza de faţă), iar prin decizia civilă nr. 120/A/06.10.2010 a Tribunalului Călăraşi s-a admis apelul, a fost schimbată în parte sentinţa şi rejudecând, a respins acţiunea reclamantului, decizia rămânând irevocabilă prin decizia civilă nr. 249/R/10.03.2011 a Curţii de Apel Bucureşti (respingându-se recursul recurentului).
La data de 26.04.2011, intimatul H.C. i-a solicitat executorului judecătoresc punerea în executare a titlului executoriu – antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 203/2009, încheind în acest sens cu BEJ S.V. – mun. Călăraşi contractul de executare silită nr. 165/2011, întocmindu-se de către acesta dosarul de executare nr. 165/2011.
Prin încheierea de şedinţă din data de 09.05.2011 pronunţată de Judecătoria Lehliu – Gară în dosarul nr. 766/249/2011 s-a dispus încuviinţarea executării silite a contestatorului debitor B.D.B.D.A.P. în baza antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 203/2009.
La data de 20.05.2011 s-a întocmit şi procesul – verbal de cheltuieli nr. 165/2011 în care au fost defalcate cheltuielile de executare şi de onorariu executor.
La data de 25.05.2011, BEJ S.V. a emis somaţia nr. 165 prin care contestatorul debitor B.D.B.D.A.P. era somat ca în termen de 1 zi de la primirea acesteia să se prezinte la sediul biroului pentru plata sumei de 107.500 lei – cu titlu de debit + 8092 lei onorariu şi cheltuieli executare silită, emiţând, totodată, şi adresă către Primăria com. Dor Mărunt să comunice bunurile imobile şi mobile cu care figurează în evidenţe debitorul.
Ulterior, la data de 27.09.2011, s-au întocmit procesul – verbal şi actul de adjudecare prin care intimatul H.C. a adjudecat la licitaţie publică, în contul creanţei, imobilul proprietatea contestatorului.
Potrivit disp. art. 399 al. 3 Cod proc.civ. „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţă judecătorească, se pot invoca în contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac”.
Contestatorul debitor a formulat contestaţie împotriva formelor de executare menţionate, invocând inclusiv apărări de fond împotriva titlului executoriu, având în vedere considerentele reţinute în deciziile pronunţate în apel şi respectiv în recurs de Tribunalul Călăraşi şi Curtea de Apel Bucureşti referitoare la antecontractul de vânzare – cumpărare.
Astfel, în considerentele deciziei instanţei de apel s-a reţinut că în baza procurii nr. nr. 353/2009, mandatarul nu putea să se oblige că în viitor va încheia un contract de vânzare – cumpărare cu privire la cota de 1/2 din terenul arabil extravilan în suprafaţă de 500.000 mp situat pe raza com. Dor Mărunt, jud. Călăraşi, tarlaua 7/2, parcela 20, întrucât nu a avut din partea contestatorului un mandat special, procura menţionată fiind una generală.
S-a mai reţinut că terenul menţionat în antecontractul de vânzare – cumpărare este menţionat în titlul de proprietate nr. 121278/15.12.2000, titlu în care sunt menţionaţi ca proprietari contestatorul B.D.B.D.A.P. şi R.P., titlul fiind emis în anul 2000, cu mult înainte de procura autentificată sub nr. 355/2009, procură care nu se referă la acest teren, ci la bunurile imobile ce urmau a fi obţinute de pe urma defunctului N.C.
În deciziile menţionate s-a reţinut, cu autoritate de lucru judecat, că procura nu se referă la vânzarea cotei de 1/2 din suprafaţa de 500.000 mp situat pe raza com. Dor Mărunt, jud. Călăraşi, tarlaua 7/2, parcela 20, situaţie faţă de care contestatorul nu s-a obligat ca pe viitor să încheie un contract de vânzare – cumpărare referitor la cota de 1/2 din terenul menţionat, ceea ce înseamnă că nu a existat un acord de voinţă al părţilor cu privire la încheierea în viitor a contractului, contestatorul neobligându-se să înstrăineze
Şi CAB a concluzionat că, contestatorul nu s-a angajat în mod valabil prin intermediul mandatarului său să încheie un contract de vânzare – cumpărare cu privire la acest teren care a intrat în proprietatea sa cu mulţi ani anterior, apreciindu-se că acesta nu a acordat mandat pentru înstrăinarea terenului.
Potrivit art. 372 Cod proc.civ. „Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”, or, în speţă, antecontractul de vânzare – cumpărare nu are caracterul de titlu executoriu faţă de contestator, întrucât, atâta timp cât acesta nu s-a obligat să înstrăineze terenul, nici banii achitaţi cu titlu de preţ mandatarului contestatorului nu au intrat în patrimoniul său, situaţie faţă de care nu poate fi obligat la achitarea unui debit pe care nu şi l-a însuşit, creanţa atestată de titlul executoriu neavând un caracter cert (fiind echivocă, în sensul ca este îndoielnică, nefiind însuşită de presupusul debitor) şi, prin urmare, nu poate fi recuperată pe calea executării silite de la contestator.
Cum înţelegerea a avut loc între mandatarul contestatorului şi intimat, acesta din urmă se poate îndrepta împotriva mandatarului.
Faţă de toate aceste considerente, instanţa, având în vedere şi prevederile art. 399 Cod proc.civ., apreciază întemeiată contestaţia la executare, urmând a o admite.
Faţă de situaţia de fapt reţinută, urmează a dispune, în conformitate cu prevederile art. 404 al. 1 Cod proc civ., anularea tuturor formelor de executare emise în dosarul de executare nr. 165/2011 al Biroului Executorului Judecătoresc S. V. – mun. Călăraşi.
Cât priveşte cererea de suspendare propriu – zisă a executării silite, cum cererea de scutire la plata cauţiunii a fost respinsă de instanţă prin încheierea din 02.11.2011, cauţiunea stabilită de instanţă în cuantum de 12.900 lei nefiind achitată de contestator, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 403 al. 1 Cod proc.civ., urmează a o respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite contestaţia la executare formulată de contestatorul B.D.B.D.A.P., în contradictoriu cu intimatul H. C.
Dispunea anularea tuturor formelor de executare emise în dosarul de executare nr. 165/2011 al Biroului Executor Judecătoresc S.V.
Respinge cererea privind suspendarea propriu – zisă a executării silite formulată de contestator.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 02.11.2011.
