Contestaţie la executare.
Deducerea din pedeapsa aplicată,
printr-o hotărâre judecătorească penală
definitivă a perioadei executate în străinătate,
în baza mandatului european de arestare
emis în cauză.
– Sentinţa penală nr. 72/P/2011 –
Prin cererea înregistrată la această instanţă, condamnatul a solicitat deducerea din pedeapsa de 9 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. pronunţată de Tribunalul Neamţ, a perioadei, în care a fost arestat provizoriu de autorităţile spaniole.
În motivarea contestaţiei formulate, contestatorul a arătat că a fost judecat în lipsă, fiind condamnat la 9 ani închisoare, că a fost arestat în vederea executării acestei pedepse în Spania, la data de 23 septembrie 2009, fiind adus în România la data de 06 octombrie 2009, solicitând ca din pedeapsa aplicată să se deducă şi această perioadă.
Analizând actele dosarului, instanţa constată următoarele:
Prin sentinţa penală, pronunţată de Tribunalul Neamţ, contestatorul a fost condamnat la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174-175 lit. c Cod penal, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.
Întrucât contestatorul s-a sustras executării pedepsei, faţă de acesta s-a emis mandatul european de arestare, de către Tribunalul Neamţ, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
Aşa cum rezultă din adresa, I.P.J. Neamţ – S.I.C., în baza acestui mandat european, contestatorul a fost arestat în Spania, pentru a fi predat către România, la data de 22 septembrie 2009 şi a fost preluat din Spania la data de 06 octombrie 2009, fiind încarcerat în România.
Din adresa Penitenciarului Bucureşti Rahova rezultă că pedeapsa aplicată contestatorului începe la data de 06 octombrie 2009 şi expiră la 05 octombrie 2018.
Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 304/2002 privind cooperarea judiciară în materie penală, referitor la computarea arestării se constată că: „Durata arestului efectuat în străinătate în îndeplinirea unei cereri formulate de autorităţile române în temeiul prezentei legi este luată în calcul în cadrul procedurii penale române şi se compută din durata pedepsei aplicate de instanţele române”.
Întrucât arestarea contestatorului a fost efectuată în baza unui mandat european de arestare, la data de 22.09.2009, nu la 23.09.2009 cum a susţinut în instanţă, acesta fiind preluat de autorităţile române la 06.10.2009 şi încarcerat pentru executarea pedepsei de 9 ani închisoare, perioada arestării într-un alt stat urmează a se deduce din durata pedepsei. Ca atare instanţa va admite contestaţia formulată, aspectul mai sus analizat constituind un incident ivit în cursul executării.
Faţă de cele reţinute mai sus, în temeiul art. 460 Cod procedură penală raportat la art. 461 al. 1 lit. d Cod procedură penală, instanţa urmează să admită contestaţia formulată şi să dispună deducerea din pedeapsa aplicată contestatorului, a perioadei arestării în străinătate.
