Legea nr. 271/2004. Cerere de ordonanţă preşedinţială pentru instituirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă


Legea nr. 271/2004. Cerere de ordonanţă preşedinţială pentru instituirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă. Minor neglijat. Înţelesul noţiunii.

Atâta timp cât s-a dovedit în cauză că prin hotărârea comisiei pentru protecţia copilului s-a instituit faţă de minor măsura  supravegherii specializate a acestuia în familie iar părinţii deşi şi-au asumat responsabilitatea supravegherii îndeaproape a minorului , nu şi-au îndeplinit obligaţiile parentale, minorul continuând  să comită fapte penale, în contextul în care şi părinţii  au continuat să practice un mod de educaţie defectuos, lipsit de valenţe socializatoare, minorul este un „minor neglijat”  în sensul dispoziţiilor art. 94 al.3 Legea nr. 272/2004.

Secţia pentru cauze cu minori şi de familie – Decizia civilă nr. 5/06 februarie 2007

Prin sentinţa civilă nr. 2553/2006 pronunţată de Tribunalul Hunedoara – secţia civilă în dosar nr. 410/97/2006 s-a respins cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de petenta D.G.A.S.P.C. Hunedoara  pentru  instituirea plasamentului în regim de urgenţă la Centrul  de Primire în Regim de Urgenţă – Deva a minorului L. V. I..

Pentru a hotărî astfel tribunalul a reţinut că prin  hotărârea  Comisiei pentru Protecţia Copilului în considerarea Rezoluţiei  nr.618/P/2005  a Parchetului  de pe lângă  Judecătoria Blaj  s-a instituit faţă de minorul  L. V. I. măsura supravegherii  specializate  a acestuia în familie; că  potrivit legislaţiei naţionale în materie minorul nu poate  fi separat  de părinţii săi decât excepţional atunci când  atitudinea  acestora i-ar pune în pericol însăşi existenţa,  ceea  ce în speţă nu s-a dovedit.

S-a mai reţinut că mama  minorului se opune  cu vehemenţă instituţionalizării copilului  într-un centru de plasament şi instituirii oricărei forme de protecţie specială faţă de acesta, iar minorul  nu a fost prezentat în instanţă pentru audiere.

Împotriva  sentinţei pronunţată de Tribunalul Hunedoara  a formulat recurs petenta D.G.A.S.P.C. Hunedoara solicitând  ca în temeiul art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă modificarea  sentinţei atacate în sensul admiterii cererii şi în  temeiul art. 581 Cod pr. civilă şi art. 94 al.3  din Legea 172/2004  să se dispună plasarea  în regim de urgenţă .

Prin decizia civilă nr. 5/2007 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia  s-a dispus admiterea recursului declarat de D.G.A.S.P.C. Hunedoara, s-a modificat hotărârea atacată în sensul că s-a admis cererea de ordonanţă preşedinţială  formulată de D.G.A.S.P.C. Hunedoara în contradictoriu cu intimaţii L.V. şi M.R.R. şi s-a dispus plasarea în regim de urgenţă în cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara – Centrul de Primire în Regim de Urgenţă Deva a copilului L.V.I.

Pentru a pronunţa această hotărâre Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut următoarele:

Potrivit raportului privind minorul L.V.I. întocmit de D.G.A.S.P.C.  minorul se află în evidenţă D.G.A.S.P.C. Hunedoara – Serviciul abuz  şi delicvenţă din data de 18.05.2004 urmare a sesizării Poliţiei localităţii Brad  care a sesizat faptul că  mama minorului manifestă o neglijenţă gravă faţă  de acesta întrucât este cercetat pentru săvârşirea  mai multor  infracţiuni de furt, bunurile sustrase fiind găsite la percheziţie la domiciliul mamei minorului.

Se concluzionează în acelaşi raport  că în urma raziilor efectuate de organele  de poliţie pe raza localităţii Brad, minorul L.V.I. a fost găsit nesupravegheat  într-un bar din localitate, iar începând cu luna martie 2006 D.G.A.S.P.C.  Hunedoara a primit lunar sesizări din partea organelor de poliţie privind săvârşirea de noi fapte penale de către minor.

Activitatea infracţională a minorului a ajuns în atenţia organelor de cercetare penală din cursul anului 2004 când a fost cercetat în mai multe dosare ale poliţiei Brad pentru săvârşirea  infracţiunii de furt calificat. În toate aceste dosare s-a dispus neînceperea urmării penale întrucât minorul având o vârstă mai mică de 14 ani şi nu răspunde penal.

Activitatea  delicventă a minorului a continuat şi după împlinirea vârstei de 14 ani, ceea ce a determinat  trimiterea acestuia în judecată  în două dosare ale  Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, reţinându-se în sarcina minorului săvârşirea a peste 20 de infracţiuni de furt calificat, fapte aflate în concurs real.

Minorul  are o situaţie şcolară mediocră, întrucât  are numeroase absenţe, comportamentul său nu este  corespunzător cu statutul  de elev întrucât fumează în incinta şcolii, este violent verbal dacă i se face observaţie.

Din ancheta socială efectuată de  Serviciul  Autoritatea Tutelară din  cadrul Primăriei  Brad reiese faptul că  mama nu-şi poate îndeplini în mod corespunzător  obligaţiile parentale iar stilul educativ  este unul  defectuos şi lipsit de  valenţe socializatoare.

Curtea a concluzionat potrivit stării de fapt dovedită  în cauză că părinţii miorului nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate privind supravegherea îndeaproape  a minorului, practică un stil  educativ defectuos lipsit de valenţe  socializatoare pentru minor şi nu exercită un control  asupra comportamentului cotidian al acestuia, aşa încât minorul este neglijat  sub aspectul educaţiei şi comportamentului social.

În cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 94 al.3 din Legea 272/2004 aşa încât Curtea a  constat că Tribunalul  a pronunţat o hotărâre nelegală, încălcând interesul superior al copilului care presupune supravegherea specializată a educaţiei şi comportamentului acestuia, astfel că s-a admis recursul formulat, s-a modificat sentinţa atacată potrivit art. 312  pct.2 Cod pr. civilă şi rejudecând cauza s-a admis acţiunea.