. Contract de comision. Răspunderea societăţii bancare a trăgătorului comitent. Inexistenţa unui acreditiv.
Societatea bancară nu poate fi ţinută răspunzătoare de neexecutarea obligaţiilor contractuale asumate de comisionar.
În absenţa unui acreditiv, banca nu poate interveni în raportul juridic stabilit între beneficiar şi furnizor, pentru a condiţiona efectuarea plăţilor pe măsura prezentării documentelor care să ateste livrarea bunurilor contractate.
În absenţa unui acreditiv, banca nu poate interveni în raportul juridic stabilit între beneficiar şi furnizor, pentru a condiţiona efectuarea plăţilor pe măsura prezentării documentelor care să ateste livrarea bunurilor contractate.
Reclamanta S.C. H S.A. a solicitat obligarea S .C. RPT S.R.L. la plata sumei de 470.000 dolari SUA, reprezentând diferenţa din preţul mărfii pe care societatea pârâtă urma sa o achiziţioneze de pe piaţa rusă, conform contractului de comision încheiat între cele două societăţi.
Marfa (bandă laminată) nu a fost cumpărată, iar pârâta nu a mai fost în măsură să restituie integral suma avansată.
Pe parcursul soluţionării cauzei, reclamanta a formulat o cerere de chemare în garanţie a societăţii bancare prin intermediul căreia a fost transferată suma de bani în contul comisionarului, solicitând instanţei obligarea acesteia la suma menţionată, cu o dobândă de 6,4 % pe an. Temeiul formulării prezentei cereri l-a constituit, în opinia reclamantei, culpa băncii în debitarea sumei de 470.000 dolari SUA, aceasta urmând a fi plătită numai în condiţiile în care societatea importatoare – pârâta în cauză – prezenta documente justificative referitoare la efectuarea importului mărfii.
Chemata în garanţie a formulat întâmpinare, susţinând că pretenţiile formulate împotriva sa sunt nefondate. Banca a arătat că nu putea interveni în relaţiile comerciale ale părţilor litigante şi nu avea îndrituirea de a condiţiona efectuarea plăţilor ordonate de titularii de cont.
S-a susţinut că societatea bancară nu este parte în contractul de comision, având calitatea de terţ faţă de acest raport juridic.
Acţiunea este întemeiată, în parte.
Pârâta – care nu a depus întâmpinare şi nu a formulat apărări în cauză – a primit o sumă determinată în cuantum, cu destinaţie stabilită prin contract, comisionarul asumându-şi obligaţia de a achiziţiona marfa pentru comitent, în limita valorii avansate.
Printr-un protocol încheiat ulterior, societatea pârâtă a recunoscut neîndeplinirea acestei obligaţii, iar prin plăţi efectuate în tranşe a fost restituită suma de 83.633 dolari SUA, rămânând de achitat 470.000 dolari SUA.
În consecinţă, pârâta urmează a fi obligată la restituirea sumei pretinse, avansate de comitent şi nevalorificate în acord cu contractul de comision.
Sub aspectul cererii de chemare în garanţie, aceasta urmează a fi respinsă, societatea bancară neputând fi ţinută răspunzătoare de neexecutarea obligaţiilor contractuale asumate de comisionar.
(sentinţa civilă nr. 1350 COM/ 25.05.2001, irevocabilă conform deciziei civile nr. 530/ 2001 a Curţii de Apel Constanţa – secţia comercială)
