Potrivit art.42 alin.1din Codul familiei, coroborat cu dispoziţiile Legii nr.272/2004, la încredinţarea copilului spre creştere şi educare, aspectul fundamental este interesul acestuia, care trebuie privit ca noţiune cu caracter complex, ce se determină prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere: vârsta copilului, situaţia materială, posibilităţile concrete de a se ocupa efectiv de copil, etc.
În speţă, motivându-şi recursul, reclamanta a arătat că în prezent locuieşte împreună cu minorul la părinţii săi, beneficiind de condiţii mai bune decât ale pârâtului, fiind în interesul superior al minorului ca acesta să-i fie încredinţat spre creştere şi educare.
Recursul declarat de reclamantă a fost admis, modificându-se decizia tribunalului şi sentinţa judecătoriei, în sensul că minorul a fost încredinţat spre creştere şi educare reclamantei, cu obligarea pârâtului la plata unei pensii lunare de întreţinere începând cu data introducerii acţiunii şi până la majoratul minorului.
Pentru a decide astfel, instanţa de recurs a reţinut că din întreg probatoriul administrat, a rezultat că ambele părţi au manifestat grijă şi ataşament faţă de copilul lor minor.
În prezent minorul locuieşte împreună cu mama sa, care a venit din Italia, unde a lucrat, bucurându-se de grija şi afecţiunea acesteia.
Practic, chiar instanţele de fond şi apel au arătat că cei care s-au îngrijit de copil la domiciliul pârâtului, au fost bunicii paterni, care l-au crescut de la vârsta de 8 luni, singurul considerent reţinut în vederea încredinţării minorului spre creştere şi educare, tatălui său, fiind acela că mama, respectiv recurenta, era plecată din ţară.
Desigur, faptul că bunicii materni au o situaţie materială mai bună nu constituie un criteriu relevant în sensul încredinţării minorului în favoarea mamei sale, care locuieşte împreună cu părinţii, însă acest criteriu nu poate fi analizat separat, neţinându-se seama de complexitatea elementelor ce concură la definirea noţiunii de interes al copilului, fără a neglija şi importanţa rolului mamei în dezvoltarea şi creşterea minorului, având în vedere vârsta şi în condiţiile în care nu s-au dovedit alte aspecte negative referitoare la comportamentul mamei faţă de minor.
