Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta-reclamantă T.M.E., împotriva sentinţei civile nr. 5802 din data de 07 iulie 2009, pronunţată de Judecătoria Tg. Mureş în dosarul nr. 419/320/2006.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor şi concluziile în fond ale părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 22 aprilie 2010, încheiere care face parte integrantă din prezenta şi când instanţa a dispus amânarea pronunţării asupra deciziei pentru data de 29 aprilie 2010, apoi pentru data de 06 mai 2010, iar apoi pentru data de azi, 13 mai 2010.
I N S T A N Ţ A,
Prin sentinţa civilă nr. 5802/ 7 iulie 2009 pronunţată de Judecătoria Tg. Mureş în dosarul nr. 419/320/2006 a fost admisă în parte acţiunea civilă precizată formulată de reclamanta T. M. E., în contradictoriu cu pârâţii:- F. F. Imbre , V. Zsolt Iosif , V. Huba G., F.J., F.M. , F.G.I., F.I. , Orban L.- M. , F. L. decedată, prin moştenitorii legali: T. M. E. şi Orban L.- M. , Comisia Locală pentru aplicarea Legii fondului funciar de pe lângă Consiliul Local al com. Acăţari , Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii fondului funciar de pe lângă Prefectura Mureş ; au fost respinse petitele de modificare a titlului de proprietate nr 1204/1999 şi de obligare a pârâtelor de rând 10-11 de eliberare a unui nou titlu de proprietate, ca neîntemeiate ; s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr 1213/2000, în sensul includerii reclamantei în calitate de moştenitoare legală a autorului F. G. pe acesta ; s-a dispus obligare pârâtelor de rând 10-11 la eliberare a unui nou titlu de proprietate modificat ; s-a constatat că s-a emis titlul de proprietate nr 1213/2000 pe numele următorilor moştenitori ai defunctului F. G. ( decedat la data de 15.04.1967) : F.J. (decedată), F. L. (decedată), F. Margit (decedată) şi V.A. (decedată) ; s-a constatat că s-a emis titlul de proprietate nr 1204/1999 pe numele pârâtei F. L. ( decedată), moştenitoare a defunctului F. L.- Acatiu, decedat la data de 30.06.1968 , s-a dispus ieşirea din indiviziune asupra terenului în suprafaţă de 3 ha 2900 m.p, înscris în titlul de proprietate nr 1213/24.02.2000, tarla 21 parcela 485/2, astfel:
-cota de 1- pentru pârâtul F. F. Imbre, moştenitor legal al defunctei F.J.,
-cota de 1- pentru pârâţii: V. Solt Iosif şi V. Huba G., moştenitori legali al defunctei V.A.,
-cota de 1- pentru pârâţii F.J. jun, F.G.I., F.I. şi F.M., moştenitori legali al defunctei F. M. ,
-cota de 1- pentru reclamanta T. M. E., moştenitoare legală a defunctului F. G. şi împreună cu pârâta Orban L.- M. , moştenitoare legale ale defunctei F. L..
S-a dispus atribuirea în natură potrivit raportului de expertiză , ce face parte integrantă din hotărâre, a terenului în litigiu astfel:
-l otul nr.1, în suprafaţă de 8225 m.p., pârâţiilor: F. Juli jun, F.G.I., F.I. şi F.M., moştenitori legali al defunctei F. M. ,
– lotul nr.2, în suprafaţă de 8225 m.p, reclamantei T. M. E.
– lotul nr.2, în suprafaţă de 8225 m.p, reclamantei T. M. E.
– lotul nr 3, în suprafaţă de 8225 m.p., pârâtului F. F. Imbre, , moştenitor legal al defunctei F.J..
– lotul nr 3, în suprafaţă de 8225 m.p., pârâtului F. F. Imbre, , moştenitor legal al defunctei F.J..
– lotul nr. 4, în suprafaţă de 8225 m.p. V. Solt Iosif şi V. Huba G., moştenitori legali al defunctei V.A..
– lotul nr. 4, în suprafaţă de 8225 m.p. V. Solt Iosif şi V. Huba G., moştenitori legali al defunctei V.A..
S-a dispus obligarea reclamantei T. M. E. la plata către pârâta Orban L.- M. a sultei în sumă de 2056,25 euro.
S-a dispus obligarea pârâţilor către reclamantă la plata cheltuielilor de judecată astfel :
– pe pârâta Orban L.- M. la plata sumei de 84 lei,
– pe pârâţii F.J. jun, F.G.I., F.I. şi F.M. , în solidar la plata sumei de 293,25 lei,
– pe pârâtul F. F. Imbre, la plata sumei de 293,25 lei,
– pe pârâţii V. Solt Iosif şi V. Huba G., în solidar la plata sumei de 293,25 lei.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că la data de 24.02.2000, a fost emis titlul de proprietate nr 1213/2000 pe numele moştenitorilor defunctului F. G. (decedat la data de 15.04.1967) : F.J., F. L., F. Margit şi V.A., pentru suprafaţa totală de 3ha 4600 mp, pe teritoriul satului Murgeşti, com Acăţari, jud Mureş
Potrivit actelor de stare civilă depuse în cauză, s-a constatat că toţi moştenitorii legali ai defunctului F. G.: F.J., V.A., F. L.-Acatiu şi F.I. Gavril au decedat şi că au la rândul lor ca moştenitori pe reclamantă şi pârâţii de rând 1-10 astfel:
– defuncta F.J. pe pârâtul F. F. Imre,
– defuncta F. Margit pe pârâţii: F.J. , F.M., F.G.I. şi F.I. şi
– defuncta V.A. pe pârâţii: V. Zsolt Iosif şi V. Huba G..
Din interogatoriile pârâţilor şi din recunoaşterile făcute prin întâmpinările acestora, instanţa a reţinut ca fiind întemeiate susţinerile reclamantei potrivit cărora între toţi moştenitorii defuncţilor a existat o înţelegere, în sensul ca cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate să fie făcută de F.J. sen., V.A., F. M. şi F. L..
În consecinţă, instanţa a dispus modificarea titlului de proprietate nr 1213/2000, în sensul includerii reclamantei în calitate de moştenitoare legală a autorului F. G. pe acesta şi pe cale de consecinţă obligarea pârâtelor de rând 10-11 la eliberare a unui nou titlu de proprietate modificat, în sensul că în calitate de moştenitorii legali ai defunctului F. G. ( decedat la data de 15.04.1967) din titlul de proprietate mai sus indicat vor fi : moştenitorii legali ai defunctei F.J., moştenitorii legali ai defunctei F. L., moştenitorii legali ai defunctei F. Margit , moştenitorii legali ai defunctei V.A. şi reclamanta T. M. E..
Ca o consecinţă a sentinţei civile nr.5267/2004 a Judecătoriei Târgu-Mureş, instanţa a reţinut că terenul intravilan cu suprafaţa de 1700 mp , parcela Cc-149, A-148 şi F-147, este intabulat în CF 395/II pe numele lui pârâtului F. F. Imbre Istvan.
În consecinţă , instanţa a dispus ieşirea din indiviziune numai asupra terenului în suprafaţă de 3 ha 2900 m.p, înscris în titlul de proprietate nr 1213/24.02.2000, tarla 21 parcela 485/2, astfel:
– cota de 1- pentru pârâtul F. F. Imbre, moştenitor legal al defunctei F.J.,
– cota de 1- pentru pârâţii: V. Solt Iosif şi V. Huba G., moştenitori legali al defunctei V.A.,
– cota de 1- pentru pârâţii F. Juli jun, F.G.I., F.I. şi F.M., moştenitori legali al defunctei F. M. ,
– cota de 1- pentru reclamanta T. M. E., în calitate de moştenitoare legală a defunctului F. G.- cota de 1/8, dar şi împreună cu pârâta Orban L.- M. în calitate de moştenitoare legale ale defunctei F. L.- cota de 1/16 pentru fiecare.
În ceea ce priveşte atribuirea în natură , instanţa a ţinut cont de folosinţa actuală a terenului şi potrivit raportului de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar Tvers Ioan ce face parte integrantă din hotărâre, a anexei 2 C , a terenului în litigiu astfel:
– lotul nr.1, în suprafaţă de 8225 m.p., pârâţilor: F. Juli jun, F.G.I., F.I. şi F.M., moştenitori legali al defunctei F. M. ,
Şi pe cale de consecinţă a dispus obligare reclamantei T. M. E. la plata către pârâta Orban L.- M. a sultei în sumă de 2056,25 euro, la valoare stabilită de expert de 1 euro/mp.
Cu privire la titlul de proprietate nr 1204/1999, emis la data de 10.12.1999, pe numele moştenitoarei F. L., pentru defunctul F. L., instanţa a constatat că cererea reclamantei de ieşire din indiviziune asupra terenului în suprafaţă de 9500 mp, cuprins în acesta, este neîntemeiată întrucât în timpul vieţii titulara dreptului de proprietate a înstrăinat acest teren, aşa cum rezultă din recunoaşterile atât ale reclamatei cât şi ale pârâtei Orban L.- M. la interogatoriu.
Pe de altă parte, chiar reclamanta a recunoscut prin cererea introductivă că a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în termen, în baza legii 247/2005 şi nu a legii 18/1991, lege în baza căreia terenul a intrat în proprietatea mamei reclamantei , considerente în baza cărora instanţa a respins petitele de modificare a titlului de proprietate nr. 1204/1999 şi de obligare a pârâtelor de rând 10-11 de eliberare a unui nou titlu de proprietate, ca neîntemeiate.
În privinţa cheltuielilor de judecată instanţa a făcut aplicarea prevederilor art. 276 C proc civilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta T. M. – E. , solicitând admiterea apelului , schimbarea în parte a hotărârii atacate şi admiterea acţiunii introductive în sensul modificării parţiale a titlului de proprietate nr. 1204/ 1999 prin includerea reclamantei şi a pârâtei de rând 9 în calitate de moştenitoare legale a defunctului F. L.-Acaţiu şi obligarea pârâtelor de rând 10 -11 la eliberarea unui nou titlu de proprietate ; stabilirea că în masa succesorală după defunct intră terenul în suprafaţă de 9500 mp şi că moştenitoare legale ale defunctului sunt reclamanta în calitate de soţie supravieţuitoare şi descendentele în cotă de 2/3 parte şi respectiv 3/8 parte din succesiune ; partajarea acestui teren prin atribuirea acestuia în favoarea pârâtelor cu obligarea acestora la sultă în favoarea reclamantei ; eliminarea obligării reclamantei la plata sultei în favoarea pârâtei de rând 9 şi intabularea suprafeţei de 8225 mp în evidenţele de carte funciară , cu cheltuieli de judecată în caz de opunere .
Se arată în motivarea recursului că instanţa de fond în mod greşit a respins cererea de modificare a titlului de proprietate nr. 1204/1999 , în condiţiile în care reclamanta apelantă a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren în condiţiile Legii nr. 247/2005 . Terenul înscris în acest titlu de proprietate a fost bun propriu al defunctului tată al reclamantei apelante – faţă de care are dreptul la o cotă de 3/8 parte , şi deşi mama şi sora reclamantei apelante aveau cunoştinţă de faptul că aceasta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate , în anul 2008 au vândut terenul respective . În consecinţă , reclamanta apelantă apreciază că este îndreptăţită cel puţin la a primii sulta ce i se cuvine raportat la valoarea terenului .
În ceea ce priveşte sulta la care reclamanta recurentă a fost obligată prin hotărârea primei instanţe , se arată că dispoziţia primei instanţe nu este justă , întrucât pârâta de rând 9 a beneficiat de preţul încasat din vânzarea terenului . De altfel se arată că diferenţa de valoare dintre terenurile cuprinse în cele două titluri de proprietate este evidentă .
Reclamanta apelantă arată că este evidentă şi reaua credinţă a celor două pârâte , care au exclus-o de la moştenire când au formulat cererea de reconstituire fără a o include şi pe ea , şi prin faptul că ulterior au vândut terenul .
Se mai solicită prin declaraţia de apel stabilirea valorii reale a suprafeţei de 3000 mp teren .
Prin întâmpinare ,intimata Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş a solicitat respingerea petitului privind cheltuielile de judecată faţă de intimată .
La termenul de judecată din data de 25 martie 2010 instanţa dispus recalificarea căii de atac în recurs .
Prin note de şedinţă ,recurenta a arătat că în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 9500 mp este în culpă şi Comisia locală ce avea cunoştinţă de calitatea sa de moştenitoare , ataşând în acest sens o serie de înscrisuri .
Instanţa , examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs , a apărărilor formulate prin întâmpinare şi văzând dispoziţiile art. 304 1 Cod de procedură civilă constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente :
Titlul de proprietate nr. 1204/ 10 decembrie 1999 a fost emis în favoarea lui F. M. L. , în calitate de moştenitoare a lui F. L. .
După cum a reţinut şi prima instanţă , cerere în vederea reconstituirii dreptul de proprietate a formulat doar F. L. ( file 25-29 dosar fond ) , reclamanta recurentă recunoscând că nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate decât în temeiul Legii nr. 247/2005 , nu şi potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 .
În acest context criticile formulate prin declaraţia de recurs sunt nefondate , întrucât prevederile Legii nr. 18/1991 referitoare la condiţiile în care se demarează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate , la art. 8 alin. 3 arată că „ Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere” , iar prevederile ar. 9 alin.4 din lege , referitor la conţinutul acestor cereri , nu impune indicare în cuprinsul acestora a unor eventuali alţi moştenitori .
Nu se poate reţine astfel că prin formularea în nume propriu a cererii de către F. L. şi fără indicare şi a reclamantei în calitate de moştenitoare s-a adus vreo atingere drepturilor acesteia , întrucât reclamanta la rândul său avea posibilitatea de a formula o cerere similară , prevederile art. 13 alin. 2 din lege nr. 18/1991 , moştenitorii „ sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei”.
Pe de altă parte , tribunalul are în vedere că potrivit prevederilor art. 2 din lege nr. 169/1997 , ( nemodificate prin Legea nr. 247/2005 ) , „dispoziţiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor şi altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor” .
Cum titlul de proprietate a fost legal emis , faptul că ulterior , în temeiul Legii nr. 247/2005 reclamanta recurentă a formulat o nouă cerere , nu poate duce la modificare titlului de proprietate legal emis .
În consecinţă , tribunalul apreciază că în mod corect a respins prima instanţă această cerere , şi pe cale de consecinţă şi cererile de includere a terenului înscris în acest titlu de proprietate în masa succesorală şi partajarea sa.
Cum reclamanta recurentă nu este îndreptăţită a fi înscrisă în titlul de proprietate nr. 1204/1999 , nu se justifică nici cerere sa de eliminare a dispoziţiei privitoare la plata sultei , aceasta fiind determinată în raport de valoarea imobilului care a fost partajat între părţi .
În ceea ce priveşte cererea recurentei de stabilire reală a valorii ternului , tribunalul constată că această valoare a fost indicată prin raportul de expertiză efectuat în cază , fără ca reclamanta recurentă să fi formulat obiecţiuni .
În consecinţă , tribunalul consideră că hotărâre primei instanţe este legală şi temeinică şi prin urmare , în baza art. 312 alin.1 Cod de procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul promovat de reclamanta T. M. – E..
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta T.M.E., domiciliată în Tg.Mureş, str. Remetea, nr.204, jud.Mureş, împotriva sentinţei civile nr. 5802 din 07 iulie 2009, pronunţată de Judecătoria Tg. Mureş.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică azi, 13 mai 2010.
