Drept civil
Decizie civilă
Dobândirea terenului aferent se realizează în aceleaşi condiţii ca şi dobândirea construcţiei, adică prin vânzare-cumpărare, şi nicidecum prin atribuire cu titlu gratuit prin Ordin al Prefectului.
(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. civ., dec. nr. 452/10 decembrie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 4113 din 2.07.2009 pronunţată de Judecătoria Bistriţa a fost respinsă excepţia prematurităţii introducerii plângerii, invocată de intimata Instituţia Prefectului Judeţului Bistriţa-Năsăud, ca fiind neîntemeiată.
A fost admisă plângerea precizată şi extinsă, formulată de petenţii D. I. şi D. L. în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Local al Municipiului Bistriţa, Instituţia Prefectului Judeţului Bistriţa-Năsăud şi Primăria Municipiului Bistriţa, ca fiind întemeiată, şi în consecinţă:
– a fost obligată intimata Primăria municipiului Bistriţa să facă propunerea de atribuire în proprietatea petenţilor, prin ordinul prefectului, a terenului în suprafaţă de 81 mp., aflat sub imobilul apartament situat în Bistriţa, str. D., nr. 53;
– a fost obligat Prefectul Judeţului Bistriţa-Năsăud să procedeze la emiterea ordinului de atribuire în proprietatea petenţilor a suprafeţei de teren menţionată mai sus.
A fost respinsă cererea petenţilor privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs în termen legal, intimaţii Consiliul Local al Municipiului Bistriţa reprezentat legal prin Primar şi Primăria municipiului Bistriţa, solicitând admiterea recursul, modificarea în tot a sentinţei atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiată şi nelegală a cererii reclamanţilor.
Recursul declarat în cauză este fondat.
Prin cererea înregistrată sub nr. 21567/7.09.2005 petenţii au solicitat Primăriei municipiului Bistriţa atribuirea în proprietate prin ordin al prefectului a terenului aferent construcţiilor cumpărate în baza Legii nr. 112/1995, pe baza documentaţiei alăturate cererii.
La data depunerii acestei cereri erau în vigoare prevederile art. 33 (devenit 37 urmare a republicării) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995 aprobate prin HG nr. 20/1996, aşa cum acestea au fost modificate prin HG nr. 11/1997, şi potrivit cărora în situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor şi când este cazul a anexelor gospodăreşti şi a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândeşte şi asupra terenului aferent, cu respectarea dispoziţiilor art. 26 alin. ultim din lege” referitoare la suprafaţa aferentă construcţiilor.
Prin urmare, dobândirea terenului aferent se realizează în aceleaşi condiţii ca şi dobândirea construcţiei, adică prin vânzare-cumpărare, şi nicidecum prin atribuire cu titlu gratuit prin Ordin al Prefectului.
Aceasta cu atât mai mult cu cât singurul text care a prevăzut posibilitatea atribuirii terenurilor aferente locuinţelor cumpărate în baza legii 112/1995, prin ordin, respectiv art. 33 (devenit 37 în urma republicării normelor metodologice) din HG nr. 20/1996, a fost modificat prin HG nr. 11/1997 în sensul citat mai sus, anterior cumpărării de către petenţi a locuinţei situate în Bistriţa str. D. nr. 53 (contract 831/17.06.1999), ceea ce dovedeşte că însuşi legiuitorul a înţeles să reglementeze în alt mod această situaţie.
În conformitate cu aceste prevederi legale au fost adoptate şi Hotărârile Consiliului local Bistriţa nr. 163/24.11.2005, 239/2007, 225/2008.
De menţionat că reclamanţii nu se încadrează nici în situaţia de excepţie prevăzută de HCL nr. 239/2007, de vreme ce au cumpărat locuinţa cu mult după intrarea în vigoare a dispoziţiilor modificatoare cuprinse în HGR nr. 11/1997.
Aşa fiind, refuzul intimaţilor era justificat, iar prima instanţă în mod eronat a reţinut aplicabilitatea în speţă a prevederilor art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, stabilind în sarcina primilor obligaţia de a propune prefectului atribuirea în proprietate a terenului aferent construcţiei cumpărate în anul 1999.
Pentru considerente expuse şi în temeiul art. 312 alin.1 teza I din Codul de procedură civilă, tribunalul urmează să admită recursul, să modifice în parte hotărârea şi să respingă plângerea precizată şi extinsă. Se vor menţine dispoziţiile primei instanţe referitoare la respingerea excepţiei prematurităţii şi la respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.
În recurs nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
