Judecatoria Sinaia
Judecator STEFAN VIERU MARINELA
SENTINTA CIVILA NR. 66/19.01.2011
Dosar nr. 1967/310/2010
Domeniu: CONTESTATIE LA EXECUTARE
Titlul: Contestatie la executare admisa. Anulare forme de executare. Clauza abuziva.
Prin cererea introdusa la aceasta judecatorie la data de 5.10.2010 si înregistrata sub nr. 1967/310/ 2010, contestatoarea în contradictoriu cu intimata a solicitat instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa dispuna anularea tuturor formelor de executare facute în dosarul executional nr. …, deoarece considera executarea silita nelegala.
În motivarea contestatiei la executare, contestatoarea a învederat faptul ca executorul judecatoresc PB i-a solicitat sa achite intimatei creditoare suma de 2514,36 lei, suma de 2930,53 euro. Plus cheltuieli de executare silita.
Motivul contestatiei în anulare este cel legat de lamurirea si întinderea titlului executor care este Contractul de leasing nr. .. depus de parti la dosar.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestatiei la executare, întrucât în cauza se cere executarea silita in baza titlului executor Contractul de leasing financiar … pana la concurenta sumei de 1811,41 lei, reprezentând facturi neachitate, 702,95 lei titlu de penalitati aferente facturilor pentru ratele 3 si 4, suma de 7300,11 euro, dobânda contractuala de 2,203.42 euro, cheltuieli ocazionate de recuperarea autoturismului 238 euro plus 89 de euro.
Intimata a notificat-o pe contestatoare si a informat-o cu privire la rezilierea contractului de leasing si la dispozitiilr art. 17 pct. 3 din contract care prevad in mod expres ca reintrarea autovehiculului in posesie locatorului nu-l exonereaza pe utilizator de obligatia achitarii tuturor sumelor la care s-a angajat in temeiul contractului si datorate pana la data deposedarii autoturismului, inclusiv penalitatile de întârzierii, obligatia platii daunelor interese, astfel cum este prevazut la art. 16 pct.1 lit. iii din contract care prevad ca contestatoarea trebuie sa achite toate daunele interese legale cu ratele de leasing ramase de achitat si cu valoarea reziduala ramasa de achitat.
La data de 2.07.2008 contestatoarea a predat autoturismul care a facut obiectul contractului de leasing, motiv pentru care s-a încheiat un proces verbal de predare primire a autoturismului.
În cauza s-a administrat proba cu acte, fiind depuse la dosarul cauzei si actele dosarului de executare silita cu nr. …, de catre Biroul executorului judecatoresc PB.
Din actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
Obiectul dosarului executional nr. … îl formeaza executarea silita începuta împotriva contestatoarei în baza titlului executoriu Contractul de leasing nr. ..Executorul judecatoresc, în baza acestui titlu executoriu a întreprins forme de executare in vederea recuperarii sumei de 2514,36 lei si a dobânzii contractuale in suma de 2930,53 euro, plus 2906,19 cheltuieli de executare silita, somându-o pe debitoare sa achite aceste sume emitând procesul verbal din 02.08.2010.
Instanta va înlatura apararile intimatei referitoare la art. 969 Cod civil întrucât prevederile art. 16 pct. 1 lit. iii din contract din Contractul de leasing nr. 78499/14.12.2007 reflecta clauze abuzive în sensul ca o prejudiciaza in mod direct pe contestatoarea consumatoare deoarece se poate recurge de catre intimata la una sau mai multe sanctiuni cumulative având posibilitatea sa declare exigibile imediat toate ratele de leasing si toate celelalte sume datorate pe întreaga perioada de leasing si sa actioneze împotriva utilizatorului in vederea obtinerii tuturor acestor sume plus a tuturor costurilor legate de obtinerea acestor sume, contestatoarea trebuind sa achite toate daunele interese legale cu ratele de leasing ramase de achitat si cu valoarea reziduala ramasa de achitat.
Dispozitiile art. 1 alin 3 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate intre comercianti si consumatori interzice comerciantilor in mod clar stipularea de clauze abuzive in contractele încheiate cu consumatorii, prin clauza abuziva întelegând art. 4 din actul normativ mentionat, “o clauza care nu a fost negociata direct cu consumatorul ………. daca prin ea însasi sau împreuna cu alte prevederi din contract, creeaza în detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor”.
Instanta constata ca dispozitiile legale mentionate reprezinta o transpunere de la nivelul dreptului comunitar a Directivei 93/13/CEE a Consiliului din 5.04.1993 privind clauzele abuzive, in contractele încheiate cu consumatorii, directiva care are un domeniu de aplicare general, nevizând în mod particular o anumita categorie de contracte si care reglementeaza in mod special clauzele abuzive propriu-zise.
In ceea ce priveste competenta generala a instantei de judecata de a se pronunta cu privire la caracterul abuziv al unei clauze contractuale, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a raspuns afirmativ acestei întrebari.
Astfel, prin deciziile Oceano Grupo Editorial si Salvat Editores (27.06.2000) si Cofidis (21.11.2010) Curtea a statuat ca o protectie efectiva a consumatorului nu poate fi obtinuta decât daca instantei nationale i se recunoaste dreptul de a analiza din oficiu o astfel de clauza, având în vedere în special, riscul destul de important ca aceasta sa nu-si cunoasca drepturile si sa întâmpine dificultati în exercitarea acestora (Hotarârea Mostaza Claro, C-168/05 din 26.10.2000).
Instanta de fond retine ca, potrivit art. 4 din Legea 193/2000, art. 78 din Legea nr. 296/2004, Codul consumului si pct. 6 din Anexa la aceasta lege din urma, o clauza contractuala va fi considerata abuziva daca sunt îndeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: clauza nu a fost negociata cu consumatorul adica aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard, preformulate sau conditiile generale de vânzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv, încalca exigentele bunei credinte, clauza negociata prin ea însasi sau împreuna cu alte prevederi din contract, creeaza in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ intre dreptul si obligatiile partilor datorita efectului pe care il imprima contractului respectiva clauza.
Aceleasi texte legale instituie astfel, o prezumtie relativa de lipsa a negocierii si de abuz reflectata pe plan probator prin obligatia comerciantului în speta a intimatei care pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul cum sunt clauzele stipulate de art. art. 16 pct. 1 lit. iii din contract din Contractul de leasing nr. 78499/14.12.2007, de a prezenta probe in acest sens, astfel cum este stipulat si in art. 3 din Directiva 93/13/CEE a Consiliului, care arata ca in cazul in care orice vânzator sau furnizor pretinde ca s-a negociat individual o clauza standard, acestuia ii revine sarcina probei.
In speta, instanta interpretând întregul material probator depus de parti la dosarul cauzei, constata ca intimata nu a facut dovezile necesare rasturnarii prezumtiei relative de lipsa a negocierii clauzelor contractuale referitoare la rezilierea contractelor de leasing, consecintele cazului de culpa care da posibilitatea intimatei, in mod abuziv, sa declare exigibile imediat toate ratele de leasing si toate celelalte sume datorate, contestatoarea trebuind sa achite toate daunele interese legale cu ratele de leasing ramase de achitat si cu valoarea reziduala ramasa de achitat si sa actioneze împotriva contestatoarei in vederea obtinerii unor sume care creeaza practic un prejudiciu, mai precis un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
In cauza de fata instanta apreciaza ca prezumtia instituita de art. 4 alin. 3 din legea 193/2000 nu a fost rasturnata de câtre intimata.
Analizând sustinerile din întâmpinare, cat si cele din notele scrise ale intimatei, rezulta ca intimata in final, solicita urmatoarele sume: 1811,41 lei reprezentând facturi emise si neachitate, 702,95 lei, suma de 7300, suma de 2203,42 euro si cheltuieli de recuperare a autoturismului 238 euro plus 89 lei.
Confruntându-le cu ratele din cele trei facturi, rezulta ca primele 3 facturi cuprind prevederea ca rata I si rata a II-a si rata a III-a sunt gratis, iar factura a IV-a a fost achitata de catre contestatoare.
Mai mult decât atât, in procesul verbal din 2.07.2008 de predare a autoturismului se mentioneaza ca contestatoarea este datoare cu suma de 1839,66 lei si de nicaieri nu rezulta cum de executarea silita s-a facut conform soldului de client din 5.11.2009 dupa alte facturi in valoare de 1.811,41 lei.
Neclaritati apar in ceea ce priveste rezilierea contractului care s-a facut conform soldului de client din 14.05.2008 pentru niste facturi in valoare de 2.617,62 lei, iar in procesul verbal de predare a autoturismului din 2.07.2008 s-a trecut o alta valoare de 1.839,66 lei.
In realitate, contestatoarea a achitat rata a IV-a, primele trei rate fiind gratis conform contractului de leasing, iar la data de 2.07.2008 a predat autoturismul intimatei.
Din cele de mai sus rezulta ca contestatoarea nu mai datoreaza intimatului nici o suma de bani, facturile de asigurare fiind achitate la datele de 1.07.2008, 29.08.2009, 1.10.2008 de catre contestatoare.
Instanta a admis contestatia la executare formulata de contestatoare în contradictoriu cu intimata si a dispus anularea tuturor formelor de executare facute în dosarul executional.
