Actiune în anularea unor acte de reconstituire a dreptului de proprietate, întemeiate pe dispozitiile art.III din Legea nr.169/1997. Calitate procesuala a comisiei locale de fond funciar de a promova astfel de actiuni.
Conform art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991, comisia judeteana si cea locala au, în limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar. Aceasta calitate procesuala subzista chiar si în cazul cererilor de constatare a nulitatii actelor de reconstituire ori de constituire a dreptului de proprietate privata, întemeiate pe art.III alin.2 din Legea nr.169/1997, chiar daca enumerarea din alin.2 se refera numai la primar, sau prefect fara însa a indica si comisia locala ori cea judeteana. Primarul nu formuleaza actiuni sau cereri în justitie în nume propriu, ci doar în calitatea sa de reprezentant al unitatii administrativ teritoriale sau a unui organ înzestrat cu legitimitate procesuala, în acest caz, în calitatea sa de presedinte al comisiei locale de fond funciar.
(decizia civila nr.443/26 mai 2010, pronuntata de Tribunalul Arad în dosar nr5736/55/2009).
Prin sentinta civila nr.1923/1 martie 2010, pronuntata în dosar nr.5736/55/2009, Judecatoria Arad a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, exceptie invocata de pârâtii I. M., L. A. M., I. S., I. M. si I. P., a respins actiunea în anulare formulata de reclamanta Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor N. în contradictoriu cu pârâtii I. M., L. A. M., I. S., I. M. si I. P., fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca actiunea cu care reclamanta Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor N. a investit instanta de fond este una de drept comun, întemeiata pe art.III alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997, asa cum s-a precizat si în cuprinsul ei si nu o plângere la Legea nr.18/1991, astfel cum aceasta este reglementata de art.53-56 din Legea nr.18/1991. În atare situatie, în acceptiunea instantei de fond, actiunea putea fi promovata doar de persoanele indicate de art.III alin.2 din Legea nr.18/1991, respectiv primar, prefect, Autoritatea Nationala pentru restituirea proprietatilor si de alte persoane care justifica un interes legitim, iar solutionarea acesteia revine instantelor de drept comun. Invocând art.5 lit.l) din Regulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HG nr.890/2005, reglementând atributiile comisiilor locale, prevede ca acestea „identifica terenurile atribuite ilegal si sesizeaza primarul, care înainteaza sub semnatura actiuni în constatarea nulitatii absolute pentru cazurile prevazute la art. III din Legea nr.169/1997 cu modificarile si completarile ulterioare”. Prin urmare, comisia (inclusiv presedintele acesteia) are doar abilitarea de a verifica situatiile în care se impune promovarea unei actiuni în constatarea nulitatii reconstituirilor sau constituirilor facute ilegal si de a sesiza primarul, care are legitimare procesuala activa sa promoveze actiunea în justitie. Comisia locala nu ar fi putut fi încadrata nici în categoria de „orice alta persoana care justifica un interes legitim”, deoarece aceasta se refera la persoane care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau constituire ale dreptului de proprietate si nicidecum la organele cu atributii în aplicarea legii, responsabile de aceste reconstituiri sau constituiri nelegale.
Având în vedere cele mentionate, precum si faptul ca titularul cererii de chemare în judecata în prezenta cauza este Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor N. si nu Primarul orasului N., care ar avea legitimare procesuala activa sa promoveze actiunea în justitie, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, exceptie invocata de pârâtii I. M., L. A.M., I. S., I. M. si I. P. si, pe cale de consecinta, a respins actiunea în anulare formulata de reclamanta Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor N., în contradictoriu cu pârâtii I. M., L.A.M., I. S., I. M. si I. P.
Împotriva acestei hotarâri a declarat recurs reclamanta Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Arad, solicitând instantei de control judiciar, în urma admiterii caii de atac, casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond.
În motivare a considerat ca instanta de fond, dispunând respingerea actiunii, nu a tinut cont de prevederile legale în materie, sustinând ca pârâta Comisia Locala de fond funciar N. este debitorul obligatiei de a pune persoanele îndreptatite, înscrise la despagubiri, în posesie cu orice terenuri aflate de dispozitie, din proprietatea privata a Statului Român sau a unitatii administrative teritoriale. A apreciat ca instanta a interpretat gresit cele doua decizii ale Curtii Constitutionale, sustinând ca, în promovarea unei actiuni în justitie, calitate procesuala activa au persoanele care justifica un interes legitim cât si persoanele care au atributii cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor.
Pe de alta parte, recurenta a invocat art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, învederând instantei de recurs ca aceste dispozitii legale confera comisiilor locale si judetene calitate procesuala activa si pasiva, prin derogare de la prevederile Codului de procedura civila si în limitele competentelor lor.
Intimatii I.M., L.A.,I. M., I.S. si I. P., prin reprezentant, au formulat concluzii de respingere a recursului si de mentinere a sentintei primei instante, sustinând concluzia instantei de fond conform careia în cadrul actiunilor de drept comun privind problemele de fond funciar, calitate procesuala activa o are numai primarul localitatii nu si comisia locala.
Intimata Comisia Judeteana de fond funciar Arad nu a depus întâmpinare si nu a avut reprezentant în instanta.
Analizând sentinta atacata din prisma criticilor aduse prin motivele de recurs si a prevederilor art.304 si art.3041 Cod proc.civ. tribunalul a apreciat ca recursul este fondat, solutia instantei de fond fiind consecinta unei gresite aplicari a legii, motiv de recurs reglementat de art.304 pct.9 Cod proc.civ.
Problematica în cauza – calitatea procesuala activa a comisiei locale de fond funciar – a fost transata de catre instanta de fond printr-o interpretare excesiv de restrictiva a legii, de natura a conduce la neaplicarea ei pe cât posibil, decât la aplicarea dispozitiilor legale si reglementarea raporturilor juridice.
Întelegerea chestiunii de drept presupune o determinare a naturii juridice a comisiei locale pentru stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor. Aceste comisii sunt simple structuri administrative a caror componenta este stabilita prin regulamentul de organizare adoptat prin H.G. nr.890/2005 si care nu au personalitate juridica si nici patrimoniu distinct, ele functionând în cadrul primariilor, toate cheltuielile necesare functionarii acestor comisii fiind suportate din bugetul local. În plus, activitatea acestor comisii este subordonata atât interesului general de finalizare a lucrarilor de reconstituire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, cât si intereselor particulare, pe de o parte ale persoanelor îndreptatite, iar pe de alta parte ale localitatii, câta vreme ele dispun de totalitatea terenurilor proprietatea privata a localitatii în procesul de reconstituire a proprietatilor funciare.
Conform art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991, comisia judeteana si cea locala au, în limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar.
Împrejurarea ca litigiul în cauza are ca obiect nulitatea unor acte de reconstituire a dreptului de proprietate nu schimba datele problemei. Este adevarat ca art.III alin.2 din Legea nr.169/1997 nulitatea poate fi invocata de prefect, primar, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor si de alte persoane care justifica un interes legitim, însa aceasta enumerare nu este limitativa si nici restrictiva în privinta persoanelor carora legea le recunoaste legitimitate procesuala activa pentru constatarea nulitatii absolute a unei operatiuni juridice, o dovada în acest sens fiind sintagma utilizata de legiuitor „orice persoana care justifica un interes legitim”.
Pe de alta parte, desi legea nu prevede în mod expres, având în vedere faptul ca primarul nu formuleaza actiuni sau cereri în justitie în nume propriu, asa cum se mai sustine uneori în doctrina si jurisprudenta, ci doar în calitatea sa de reprezentant al unitatii administrativ teritoriale sau a unui organ înzestrat cu legitimitate procesuala, se pune problema modului de interpretare a dispozitiilor art.III alin.2 din Legea nr.169/1997, prin raportare la art.5 lit.l) din H.G. nr.890/2005. Aceste din urma dispozitii prevad ca atributie a comisiilor locale aceea de a identifica terenurile atribuite ilegal si de a sesiza primarul, pentru înaintarea sub semnatura a unor actiuni în constatarea nulitatii absolute pentru cazurile prevazute la art. III din Legea nr. 169/1997 cu modificarile si completarile ulterioare. Desigur ca, desi norma juridica nu o prevede expres, primarul actioneaza în calitatea sa de presedinte al comisiei locale de fond funciar si în calitatea pe care i-o confera art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991 si anume aceea de reprezentant legal al acestei structuri administrative, fara personalitate juridica dar cu legitimitate procesuala recunoscuta expres de lege. El nu poate actiona în nume propriu decât ca persoana fizica, în litigii sale particulare. În calitatea sa de primar, acesta actioneaza numai în considerarea atributiilor sale de serviciu, respectiv a calitatii sale de reprezentant a unitatii administrativ teritoriale în care functioneaza pe baze elective sau, cum este cazul de fata, în considerarea functiei sale de presedinte a comisiei locale de fond funciar.
Or, în aceste conditii, tinând cont de faptul ca reusita în cadrul unei astfel de actiuni are ca si consecinta revenirea unor terenuri la dispozitia comisiei locale de fond funciar, în cadrul procesului de reconstituire a proprietatilor funciare si de faptul ca prin promovarea unor astfel de actiuni primarul actioneaza în calitatea sa de presedinte al comisiei locale, a conferi legii o asemenea interpretare restrictiva, în sensul ca acea comisie locala nu ar avea calitate procesuala activa, desi legea îi recunoaste expres aceasta calitate prin dispozitiile art.52 alin.2 din Legea nr.18/1991, reprezinta o aplicare gresita a legii, rezultat al unei interpretari coroborate eronate a normelor de drept aplicabile.
Având în vedere aceste considerente de fapt si de drept, concluzionând ca în cadrul unor actiuni privind nulitatea actelor de reconstituire a dreptului de proprietate comisia locala are legitimitate procesuala activa, exercitând-si prerogativele prin primarul localitatii în calitate de presedinte al comisiei, în temeiul art.312 alin.1, 3 si 5 Cod proc.civ. tribunalul a admis recursul declarat de recurenta Comisia locala de fond funciar N. în contradictoriu cu intimatii Comisia judeteana de fond funciar Arad, I. M., L. A., I. M., I. S. si I. P., împotriva sentintei civile nr.1923/1 martie 2010, pronuntata de Judecatoria Arad în dosar nr.5736/55/2009, având ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate si pe cale de consecinta a casat în întregime sentinta atacata, trimitând cauza spre rejudecare aceleiasi instante – Judecatoria Arad.
