Drept procesual civil. Cale de atac declarată în considerarea menţiunii eronate din dispozitivul sentinţei pronunţate de instanţa de fond . Inadmisibilitate


 Prin cererea de chemare  în judecată  reclamanta X  a învestit instanţa de judecată  cu acţiune având ca obiect obligarea pârâtului  la plata sumei contravalorii  nr. 3/02 04 2012  şi  dobânda aferentă  . Factura  reprezintă plata  parţială aferentă contractului de furnizare de produse definite ,, sistem integrat de exploatare a traficului tip e-icketing,, Contractul este încheiat sub imperiul OUG nr. 34/2006  privind  atribuirea  contractelor  de achiziţie  publică , a contractelor de concesiune  de lucrări  publice  şi a contractelor  de concesiune  de servicii aprobată  prin legea  nr.  337/2006 .

Potrivit art.286 alin.1 coroborat cu art.  287 ind.16 din OUG nr. 34/2006 ,, hotărârile pronunţate  în primă instanţa pot  fi atacate  doar cu apel  în  5 zile de la  comunicare  . Apelul se judecă de Curtea de Apel,, . Cu alte cuvinte calea de atac  prevăzută expres de lege  pentru  litigiul  în cauză  este  doar apelul .

Potrivit art. 457 din Noul Cod de procedură civilă „(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

(2) Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.

(3) Dacă instanţa respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, exercitată de partea interesată în considerarea menţiunii inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac, hotărârea pronunţată de instanţa de control judiciar va fi comunicată, din oficiu, tuturor părţilor care au luat parte la judecata în care s-a pronunţat hotărârea atacată. De la data comunicării începe să curgă, dacă este cazul, termenul pentru exercitarea căii de atac prevăzute de lege”.

Acest text consacră principiul legalităţii căii de atac, potrivit căruia în concursul dintre o menţiune greşită în dispozitivul hotărârii cu privire la denumirea, condiţiile şi termenul în care poate fi atacată o hotărâre judecătorească şi dispoziţia legală care reglementează aceste aspecte are prioritate cea din urmă, iar nu dispoziţia judecătorului.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

În speţă, în dispozitivul încheierii atacate este prevăzută calea de atac a recursului în termen de 15 zile de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru cele lipsă, menţiune căreia pârâta s-a conformat, ori, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 457 alin. 1 N.C.proc.civ, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Pârâta a avut o conduită în sensul indicat în dispozitivul încheierii, bazându-se pe aparenţa de legalitate a acesteia şi acţionând în considerarea menţiunilor eronate din dispozitiv.

În această situaţie,  Curtea a reţinut  ca sunt incidente dispoziţiile art. 457 alin. 2 N.C.proc.civ. conform cărora menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.

În consecinţă, faţă de dispoziţiile art. 457 alin. 3 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea a respins ca inadmisibilă calea de atac a recursului în considerarea menţiunii inexacte din dispozitiv, iar de la data comunicării prezentei hotărâri părţile au dreptul de a exercita calea de atac a apelului împotriva sentinţei nr. 2873/2014, pronunţată de Tribunalul Dolj, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în termen de 5 zile.

Drepturile părţilor nu sunt în vreun fel prejudiciate, ci, dimpotrivă, au astfel posibilitatea de a-şi adapta conduita procesuală la dispoziţiile legii, ceea ce răspunde rigorilor unei proceduri echitabile.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. 1 raportat la art. 457 din Noul Cod de procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca inadmisibil.