Dosar nr. 2913/83/2003
SENTINŢA CIVILĂ NR. 1793/F/ 5 decembrie 2007
Domeniu asociat: faliment; angajare răspundere administrator.
Prin neefectuarea de către pârât a niciunui demers pentru refacerea
sau ţinerea la zi a evidenţei contabile a societăţii comerciale al cărei administrator
era, s-a contribuit la agravarea stării de incertitudine privind situaţia juridică a
societăţii în condiţiile în care nici antecesorul pârâtului nu a luat măsuri pentru
refacerea evidenţei contabile– afirmativ sustrase.
Acest lucru a determinat imposibilitatea identificării activului şi pasivului
Acest lucru a determinat imposibilitatea identificării activului şi pasivului
societăţii, a tuturor creditorilor şi debitorilor acesteia, pârâtul contribuind prin
societăţii, a tuturor creditorilor şi debitorilor acesteia, pârâtul contribuind prin
neţinerea contabilităţii, în mod direct la creşterea stării de insolvenţă a societăţii,
neţinerea contabilităţii, în mod direct la creşterea stării de insolvenţă a societăţii,
faptă prevăzută în mod expres de dispoziţiile textului de lege în baza căruia se
faptă prevăzută în mod expres de dispoziţiile textului de lege în baza căruia se
solicită angajarea răspunderii patrimoniale a acestuia.
solicită angajarea răspunderii patrimoniale a acestuia.
Prin cererea înregistrată la instanţă sub dosar nr. de mai sus ( fila
nr.113, vol.I), la data de 18.01.20005,lichidatorul judiciar al SC „A” SRL – SC
„COMCAS LJ 2000„ SRL SATU MARE ( în prezent COMCAS LJ 2000 SPRL ) a
solicitat judecătorului sindic ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să oblige pe
pârâţii N Ş A şi F V în calitate de foşti administratori ai debitoarei să suporte, în
temeiul art .72,73,74 din Legea nr. 31/1990 şi art. 124 din Legea nr. 64/1995, în
solidar, o parte din pasivul debitoarei, în cuantum de 418.103.696 lei (ROL)
reprezentând cuantumul total al creanţelor creditorilor falitei
În motivare se arată că, în cadrul atribuţiilor prevăzute de art. 10 din
Legea nr. 64/1995, lichidatorul judiciar a încercat să inventarieze bunurile din
patrimoniul falitei, să intre în posesia actelor contabile ale acesteia, insă nu s-a reuşit
acest lucru, foştii administratori ai falitei dând dovadă de lipsă de interes în relaţiile cu
lichidatorul judiciar. Se apreciază că administratorii societăţii răspund patrimonial
faţă de prejudiciile aduse societăţii în temeiul dispoziţiilor legale referitoare la mandat
şi la cele speciale prevăzute de lege.
S-a solicitat obligarea în solidar a celor doi pârâţi, întrucât creanţele
sunt anterioare actului de cesiune de părţi sociale încheiat între cei doi pârâţi.
În drept – art.124 al.1 lit. c), d),e) din Legea 64/1995
La rândul său, creditoarea DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR
PUBLICE A JUDEŢULUI SATU MARE, prin cerea formulată la data de 18.05.2005 (
fila 142, vol.I), precizată la 15.06.2005 ( fila 162, vol.I), a solicitat angajarea
răspunderii patrimoniale solidare a foştilor administratori asociaţi ai falitei pârâţii N Ş
AD, FV şi B R, în temeiul art. 124 lit. d) din Legea nr. 64/1995.
În motivarea cererii se arată în primul rând, SC A SRL Bixad s-a
înfiinţat în anul 1992 cu sediul social în localitatea Bixad, str. Principală, nr. 631, jud.
Satu Mare, calitatea de asociaţi – administratori deţinând-o numiţii TV şi FV.
Prin actul adiţional, autentificat prin încheierea de autentificare nr. 1817
din 24.10.1999 cei doi asociaţi – administratori cesionează integral părţile sociale
deţinute la agentul economic, în favoarea numitului NS A, desemnat şi în calitate de
administrator.
administrator.
Totodată, prin acelaşi document se hotărăşte schimbarea sediului
social în Bucureşti, str. Prepelicarului, nr. 33, sector 5.
Prin procesul verbal de predare – primire nr. 2/1999 domnul FVpredă
actele contabile ale agentului economic de la data înfiinţării societăţii şi până la data
întocmirii procesului verbal, noul asociat şi administrator NS A.
Ulterior, din declaraţia dată de acesta din urmă organelor de poliţie,
rezultă că documentele din evidenţa contabilă i-au fost furate.
Printr-un alt act adiţional, autentificat prin încheierea de autentificare nr.
2073/22.12.1999 NSA cesionează la rândul său integral firma numitului B R, acesta
urmând să devină administrator al societăţi, însă această modificare nu a mai fost
operată în evidenţele ORC Satu Mare.
Ultimele documente contabile depuse de către agentul economic, în
virtutea prevederilor legilor financiar – fiscale, sunt bilanţul contabil pe anul 1995,
respectiv raportarea semestrială doar pe anul 1996, la care se adaugă deconturile de
TVA pentru lunile februarie – august 1996 şi declaraţiile privind obligaţiile fiscale în
lunile ianuarie, aprilie, mai, iunie şi august 1996.
Chiar în condiţiile cesionării integrale a părţilor sociale şi a predării
întregii arhive contabile la data cesionării, documentele contabile impuse de lege
trebuia să fie depuse de către foştii asociaţi administratori T V şi FV, să fie
înregistrate şi deci să existe în evidenţele DGFP a judeţului Satu Mare.
Disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte modalitatea de ţinere a
contabilităţii au fost semnalate şi în conţinutul procesului verbal încheiat la data de 18
mai 1997 de către comisarii Gărzii Financiare, înregistrat sub nr.
1723/257/27.05.1997, anexat cererii de înregistrare a creanţei nr. 19273/17.11.2003
a DGFP a judeţului Satu Mare.
Mai mult chiar în lumina disp. art. 26 din Legea nr. 82/1991 a
contabilităţii, publicată în M.Of.nr. 265 din 27 decembrie 1991 : „În caz de pierdere,
sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de
reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare”, text de
lege menţinut şi în forma actuală republicată a legii în M.Of. nr. 48 din 12 ianuarie
2005, tot în cadrul art. 26.
Ceea ce înseamnă că domnul N SA nu se poate prevala de
„sustragerea” întregii evidenţe contabile a falitei pentru a justifica inexistenţa actelor
contabile.
În plus Garda Financiară Satu Mare, prin adresa nr. 2865/29.03.2000
aduce la cunoştinţa domnului N SA că are obligaţia de a se prezenta la organele
fiscale pentru anularea certificatului de înregistrare fiscală şi prezentarea
documentelor financiar-contabile, în scopul stabiliri obligaţiilor fiscale către bugetul de
stat.
În mod similar, prin intermediul adresei nr. 2864/29.03.2000, Garda
Financiară Satu Mare i-a comunicat şi domnului BR că are obligaţia de a se prezenta
la organele fiscale în vedere clarificării situaţiei societăţii.
Din verificările efectuate de către comisarii Gărzii Financiare Satu Mare
la solicitarea Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Satu Mare – Serviciul Poliţiei
Economico-Financiare şi pe baza documentelor puse la dispoziţie de această
instituţie, cuprinde în procesul verbal din 28.09.2001, înregistrat sub nr.
1986/01.10.2001, proces verbal depus în probaţiune ca document justificativ al
cererii de înregistrare a creanţei nr. 19273/17.11.2003 s-a constatat că după data
cesionării părţilor sociale de TV şi FV – 24.10.1999 – se realizează încasări de sume
de către persoanele anterior menţionate, societatea comercială sustrăgându-se în
mod sistematic de la obligaţiile care îi revin în calitate de plătitor de TVA.
Pârâtul administrator BR preia „toate problemele financiare şi juridice,
atât cele dintre cedent şi cesionar, cât şi cele dintre societate şi cedent rezolvate”
prin nedepunerea pentru anii 1995,1997,1998, 1999, 2000 şi 2001 a declaraţiilor
privind obligaţiile de plată la bugetul de stat, a deconturilor de TVA, ultimele acte
contabile datând din anul 1995, respectiv o raportare semestrială pe anul 1996.
Practic, evidenţa contabilă nu a fost ţinută conform legii, încercându-se
eludarea obligaţiilor financiar-fiscale şi pierderea urmei activităţilor desfăşurate pe
firmă, prin cesiuni succesive şi schimbarea nematerializată a sediului social.
Prin întâmpinarea formulată în cauză ( fila 184, vol. I), pârâtul F V
solicită respingerea cererilor formulate împotriva acestuia de către creditoare,
respectiv lichidatorul judiciar ca neîntemeiate.
În motivare se arată că prin actul adiţional autentificat sub nr.
1817/24.10.1999 pârâtul împreună cu asociatul TV a cesionat integral părţile sociale
deţinute până la data respectivă, în favoarea numitului NSA care a fost desemnat în
calitate de administrator, iar sediul social a fost schimbat în Bucureşti, str.
Prepelicarului, nr. 33, sector 3.
Prin încheierea nr. 1584/30.11.1999 judecătorul delegat de Tribunalul
Satu Mare pe lângă Oficiul Comerţului, a admis cererea de menţiuni.
Prin procesul verbal de predare-primire nr. 2/1999 pârâtul a predat
actele contabile agentului economic, de la data înfiinţării societăţii până la data
întocmirii procesului verbal noului asociat unic şi administrator NS A.
Aspectele de la pct. 1 şi 2 sunt cunoscute şi chiar menţionate în
cererea depusă de creditoare DGFP Satu Mare.
Consideră că neefectuarea unor formalităţi şi înregistrări în evidenţă şi
la ORC Bucureşti, de către noul administrator NSA după cesionarea părţilor sociale
şi preluarea activului şi pasivului societăţii precum şi a actelor contabile nu este
imputabilă foştilor asociaţi şi administratori.
Din anul 1999 foştii administratori nu au nici un raport juridic şi nici o
obligaţie faţă de finanţele publice ei au doar o răspundere faţă de noul asociat şi
În nici un caz în aceste condiţii nu operează răspunderea sa pentru
fapta altuia.
Analizând actele şi lucrările dosarului, respectiv:
-Raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de
insolvenţă a debitoarei SC „ A” SRL nr. 4 (fila 47 vol. I din dosar),
– procesele verbale ale Gărzii Financiare Satu Mare (fila nr. 49, 51, 52
vol.I)
-Actele de cesiune a părţilor sociale deţinute de cei trei asociaţi succesivi
ai falitei ( filele nr.55,163,258, 273-289 vol. I)
-Procesul verbal de predare – primire din anul 1999 încheiat între FV şi N
ŞA
-Raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză de expert
contabil Todosciuc Ioan, judecătorul sindic a reţinut în fapt următoarele:
SC ”A” SRL societate comercială supusă procedurii falimentului în
prezenta cauză, a luat fiinţă în anul 1992, având ca asociaţi fondatori pe
T V şi FV. În anul 1999, cei doi asociaţi au cesionat integral părţile
sociale pe care le-au deţinut la societate în favoarea pârâtului NŞ A.
Potrivit unui proces verbal de predare – primire încheiat la 25.11.1999
între FV şi NŞA, la data încheierii acestuia s-au predat noului asociat – administrator
toate actele firmei, activul şi pasivul acesteia, iar cesionarul a preluat toate drepturile
şi obligaţiile cedenţilor.
Anterior datei de 21.11.1999, data încheierii procesului verbal de
predare – primire singurul înscris descoperit de către expertul contabil este bilanţul
contabil depus la organele financiare în anul 1995, iar ulterior acestei date există
procese verbale de control ale Gărzii Financiare din care rezultă indicii cu privire la
ţinerea defectuoasă a evidenţelor contabile ale societăţii, însă, evidenţele contabile
prevăzute de lege nu s-au găsit în materialitatea lor.
Prin actul adiţional autentificat sub nr. 2073/22.12.1999, părţile sociale
deţinute la SC” A” SRL de către pârâtul NŞA au fost cesionate în totalitate la pârâtul
BR devenit astfel asociat unic şi administrator al societăţii. Nici după această dată nu
există indicii privind existenţa unei evidenţe contabile a societăţii ţinută de către
administratorul acesteia.
Prin Sentinţa civilă nr. 88/F/12.05.2004 dată de judecătorul sindic în
acest dosar, s-a admis cererea formulată de creditoarea SNP PETROM SA – BAZA
DE APROVIZIONARE FLOREŞTI, AGENŢIA DE APROVIZIONARE TÂRGU JIU
împotriva pârâtului NŞA, în sensul că, acesta a fost obligat să suporte din averea
proprie o parte din pasivul debitoarei falite SC „ A „ SRL în cuantum de 24.553.908 lei
(ROL), în temeiul art. 124 lit. d) din Legea nr. 64/1995, întrucât nu a ţinut
contabilitatea societăţii în conformitate cu legea. Această sentinţă a rămas
irevocabilă prin nerecurare.
În drept judecătorul sindic a reţinut următoarele dispoziţii legale:
– art. 124 din Legea nr. 64/1995 în vigoare la data promovării cererilor
contencioase (art. 138 din Legea nr. 85/2006, actuala reglementare legală în
materie) ”judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului,
persoana juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de către membrii
organelor de conducere – administratori, directori, cenzori şi de orice alta persoana –
care au contribuit la ajungerea debitorului în aceasta situaţie, prin una dintre
următoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al
unei alte persoane;
b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea în mod
vădit persoana juridică la încetarea de plăti;
d) au ţinut o contabilitate fictiva, au făcut sa dispară unele documente contabile
sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit, în
mod fictiv, pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în
scopul întârzierii încetării de plăti;
g) în luna precedenta încetării plăţilor au plătit sau au dispus sa se plătească cu
preferinta unui creditor, în dăuna celorlalţi creditori.
– art. 1201 Cod civil „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecata
are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi,
făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate”.
Coroborând starea de fapt de mai sus cu dispoziţiile legale speciale
incidente în materie, judecătorul sindic a apreciat următoarele:
Faţă de existenţa unei hotărâri judecătoreşti irevocabile dată de
judecătorul sindic în cadrul unei proceduri judiciare speciale cum este cea a
insolvenţei şi a dispoziţiilor legale care reglementează răspunderea patrimonială a
membrilor organelor de conducere a unei societăţi comercială ajunsă în stare de
insolvenţă s-a apreciat că, în privinţa pârâtului NŞA, s-a stabilit în mod irevocabil
răspunderea patrimonială a acestuia pentru săvârşirea faptei ilicite cauzatoare de
prejudicii prevăzută de art. 124 lit. d) din Legea nr. 64/1995 ( art. 138 lit. d) din Legea
nr. 85/2006). Astfel, în privinţa acestuia, pentru acest temei de drept, se constată că
în cauză există autoritate de lucru judecat motiv pentru care, în temeiul art. 137
C.proc.civ., art. 1201C. civ. judecătorul sindic urmează să admită excepţia dirimantă
invocată din oficiu în acest sens.
În sarcina pârâtului FV nu se poate reţine săvârşirea vreuneia din
faptele prevăzute de art. 124 din Legea nr. 64/1995 şi în special a celor prevăzute de
lit. c), d), e) din acest text de lege, întrucât la data cesiunii părţilor sale sociale
deţinute la societatea comercială falită şi a transmiterii atribuţiilor sale de
administrator al societăţii, acesta a predat noului administrator toate actele societăţii,
inclusiv cele contabile, iar raportat la data cesiunii nu există nici măcar indicii de
iminenţă a insolvenţei societăţii sau că acesta ar fi deturnat sau dosit activele
acesteia respectiv că ar fi mărit în mod fictive pasivul acesteia.
În privinţa pârâtului B R, judecătorul sindic a apreciat ca fiind întrunite
elementele răspunderii patrimoniale prevăzute de art. 124 lit. d) din Legea nr.
64/1995 ( art. 138 lit. d) din Legea nr. 85/2006).
Astfel, judecătorul sindic a constatat că, după preluarea calităţii de
asociat unic şi administrator al societăţii comerciale falite, la data de 22.12.1999,
acest pârât nu a efectuat nici un demers pentru refacerea sau ţinerea la zi a evidenţei
contabile a societăţii comerciale al cărei administrator era.
Prin această atitudine a pârâtului acesta a contribuit la agravarea stării
de incertitudine privind situaţia juridică a societăţii în condiţiile în care nici antecesorul
său nu a luat măsuri pentru refacerea evidenţei contabile– afirmativ sustrase.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul textelor de lege amintite şi a art. 11
lit. g) din Legea nr. 85/2006 rap. la art. 998 C. civ., judecătorul sindic a admis în parte
cererile de angajare a răspunderii patrimoniale formulate de lichidatorul judiciar şi de
creditoarea D.G.F.P Satu Mare , a admis excepţia autorităţii de lucru judecat invocată
din oficiu în privinţa pârâtului N Ş A, a obligat pârâtul B R să suporte din averea
proprie o parte din pasivul debitoarei, respectiv diferenţa rămasă neacoperită în urma
pronunţării sentinţei civile nr. 88/F/2004, în suma de 41.180 lei şi a respins ca
nefondate restul capetelor de cerere privind obligarea pârâţilor N Ş A şi FV la
suportarea unei părţi din pasiv în temeiul art. 124 (art. 138) lit. c), e) respectiv lit. d)
pentru ultimul pârât.
1
