Prin sentinţa penală nr. 572 din data de 24.11.2009 pronunţată de Tribunalul Botoşani s-a admis cererea pentru întreruperea executării pedepsei formulată de condamnatul CA şi în temeiul art. 455 alin. 1 raportat la art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală s-a dispus întreruperea executării pedepsei de 18 ani închisoare aplicată condamnatului prin sentinţa penală nr. 308/29 octombrie 2003 a Tribunalului Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 1059 din 24 februarie 2004 a I.C.C.J. Bucureşti, pe o durată de 3 luni, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 455 alin. 2 raportat la art. 4531 Cod procedură penală, pe durata întreruperii executării pedepsei, s-a dispus ca petentul să respecte următoarele obligaţii:
a) să nu depăşească limita localităţii de domiciliu (comuna Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava) decât în cazul deplasării la o instituţie medicală;
b) să se prezinte la organul de poliţie din localitatea de domiciliu conform programului de supraveghere întocmit de acesta;
c) să nu-şi schimbe locuinţa fără încuviinţarea Tribunalului Botoşani;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.
S-a atras atenţia condamnatului asupra dispoziţiilor art. 454 alin. 12 Cod procedură penală, ce se referă la revocarea întreruperii executării pedepsei în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor de mai sus.
Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 11 februarie 2009, condamnatul a solicitat întreruperea executării pedepsei de 18 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea unei infracţiuni de omor pentru cazul prevăzut de art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, motivând că, afecţiunea de care suferă nu poate fi tratată în regim de detenţie.
Din oficiu, instanţa a dispus efectuarea unei expertize medico-legală de către Institutul de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti.
Prima instanţă a constatat că cererea formulată este fondată.
Astfel, expertiza medico-legală efectuată în cauză a concluzionat că petentul prezintă diagnosticul:
1. discopatie vertebrală lombară cu hernie de disc nivel L5-S1 şi sindrom de compresiune radiculară.
2. boala cardiacă ischemică silenţioasă
3. hipertensiune arterială stadiul II.
4. diabet zaharat tip II insulino-necesitant, dezechilibrat şi complicat (polineuropatie, angiopatie).
5. bronho-pneumopatie cronic-obstructivă.
6. sechele fibronodulare post TBC, lob superior stâng,
7. arteriopatie obliterantă membre peltine stadiul II Fontaine
8. fractură ambe oase antebraţ stâng – 2003 agresiune, operată (2004) consolidată cu material de osteosinteză restant
9. tulburare organică de personalitate
10. obezitate grad 2.
11. Dislipedimie mixtă.
S-a mai reţinut din acelaşi raport de expertiză că „patologia vertebro-medulară de la pct. 1 necesită efectuarea unei intervenţii chirurgicale ce se poate realiza prin internare intr-o unitate medicală de profil ce aparţine Ministerului Sănătăţii publice”şi se concluzionează că în situaţia în care sus-numitul acceptă intervenţia chirurgicală se va afla în imposibilitatea executării pedepsei în regim de penitenciar pe o perioadă de 2 luni de zile.
Din actele şi lucrările dosarului nr.1166/40/2007 al Tribunalului Botoşani, ataşat la prezentul dosar, s-a constatat că petentul a mai formulat o cerere de întrerupere a executării pedepsei pentru aceleaşi motive, dispunându-se prin decizia penală nr. 238 din 28 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava (care a avut în vedere aceleaşi concluzii ale raportului de expertiză medico-legală efectuat de către INML Mina Minovici Bucureşti) întreruperea executării pedepsei pe o durată de 3 luni, începând cu data 28 mai 2008.
Condamnatul nu a efectuat intervenţia chirurgicală în această perioadă de întrerupere, întrucât a fost programat pentru operaţie la data de 25 septembrie 2008, neputându-se realiza acest lucru întrucât a fost reîncarcerat în penitenciar la data de 25 august 2008.
A arătat petentul de asemenea, că doreşte să efectueze operaţia recomandată cu asumarea riscurilor generate de celelalte afecţiuni de care suferă întrucât prezintă dureri foarte mari pe care nu le mai poate suporta.
Având în vedere că intervenţia chirurgicală nu poate fi efectuată în reţeaua sanitară a penitenciarelor, prima instanţă a apreciat că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 453 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, că lăsarea în libertate a petentului pe perioada necesară efectuării operaţiei nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică în condiţiile în care condamnatul a mai fost pus în libertate pe o perioadă de 3 luni, acesta prezentându-se la expirarea perioadei din nou în penitenciar. De asemenea, s-a avut în vedere faptul că până în prezent a executat din pedeapsă aproximativ 6 ani, în toată această perioadă având un comportament corespunzător, motiv pentru care a procedat în consecinţă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani şi condamnatul,.
În temeiul art.3854 alin. 2 rap. la art. 369 Cod pr.penală Curtea a luat act că CA şi-a retras recursul declarat în cauză.
Examinând recursul declarat de Parchet, Curtea a constatat că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 455 rap. la art. 453 lit.a Cod pr.penală, pedeapsa închisorii poate fi întreruptă când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanţa apreciază că prin întreruperea executării pedepsei şi lăsarea în libertate nu se creează pericol concret pentru ordinea publică.
Cererea de întrerupere a executării pedepsei nu poate fi admisă dacă se constată că tratamentul condamnatului se poate efectua sub pază permanentă, în condiţiile prev. de art.1391 Cod pr.penală care se aplică în mod corespunzător.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală, în cazul în care condamnatul acceptă intervenţia chirurgicală şi se va interna în spital, se va afla în imposibilitatea executării pedepsei în regim de penitenciar pe o perioadă de aproximativ două luni de zile.
Din adresa nr. 256320/DSDRP/30.12.2009 emisă de ANP rezultă că unităţile penitenciare dispun de mijloace pentru a asigura paza condamnatului pe timpul intervenţiei chirurgicale la o unitate spitalicească din reţeaua Ministerului Sănătăţii.
Spitalul Clinic „Prof. Dr. N. Oblu” a comunicat instanţei faptul că numitul CA poate fi operat la Clinica Neurochirurgie Iaşi şi poate rămâne în spital după operaţie până la cicatrizarea plăgii operatorii.
Având în vedere cele mai sus reţinute, în sensul că intervenţia la care condamnatul acceptă să fie supus se poate efectua sub pază permanentă în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii Publice, Curtea constată că în mod greşit prima instanţă a admis cererea pentru întreruperea executării pedepsei.
Condamnatul a precizat că este de acord să efectueze intervenţia chirurgicală, însă doreşte ca recuperarea să aibă loc în cadrul clinicii în care a efectuat operaţia.
Or, aceste aspecte exced prezentului cadru procesual, ele fiind de competenţa exclusivă a cadrelor medicale.
În consecinţă, curtea, constatând întemeiat recursul declarat de parchet, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d Cod pr.penală, l-a admis, a casat în tot sentinţa penală atacată, iar în rejudecare a respins cererea formulată de condamnat pentru întreruperea executării pedepsei, ca nefondată.
