PROCEDURA FALIMENTULUI. DISTRIBUIREA SUMELOR.
PRIORITATEA DISPOZIŢIILOR ART. 121 ALIN. 1 DIN
LEGEA NR. 85/2006 FAŢĂ DE PREVEDERILE ART. 115
ALIN. 3 COD PROC. FISCALĂ.
-art. 121 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei;
-art 115 alin. 3 Cod procedură fiscală;
Distribuirea de sume în cadrul procedurii falimentului se
realizează în condiţiile art. 121 alin. 1 din Legea nr. 85/2006,
ce constituie legea specială în materie de insolvenţă, aplicabilă cu
prioritate faţă de dispoziţiile Codului de procedură fiscală.
( Curtea de Apel Piteşti – s.c.c.a.f., decizia nr. 989/R-
C/ 24 octombrie 2008)
Prin sentinţa nr.638/25 aprilie 2008 Tribunalul Vâlcea –
judecător sindic, în baza art.101 din Legea nr.85/2006, a confirmat
modificarea planului aprobat prin Adunarea Generală a Creditorilor
17.12.2007, în sensul că programul de plată aprobat la data de 17.12.2007
şi confirmat prin sentinţa 107/25.01.2008, va fi înlocuit cu programul de
plată aprobat de Adunarea Generală din 19.03.2008 cuprins în Anexa
2.1.a.
S-a fixat termen de prezentare trimestrială a raportului asupra
situaţiei financiare a averii debitorului, de către administratorul judiciar :
04.07.2008.
Pentru a se pronunţa în sensul celor de mai sus, judecătorul
sindic a reţinut că prin sentinţa nr.107 din 25 ianuarie 2008 a fost
confirmat planul de reorganizare judiciară a debitoarei SC B.M. & C.
SRL Rm.Vâlcea cu modificările cuprinse în Anexele 1.1. şi 2.1., aşa cum a
fost votat în Adunarea Generală a Creditorilor din data de 9.01.2008.
Ulterior, administratorul judiciar a convocat adunarea
creditorilor la data de 19.03.2008, pentru aprobarea propunerii acestuia
privind reeşalonarea programului de plată a creanţelor şi a altor plăţi
prevăzute la art.102 alin.4 din Legea nr.85/2006 prevăzute pentru
trimestrul I 2008.
Reeşalonarea a fost menţionată în Anexa 2.1.a.-fila 50 vol.III,
fiind reţinut în procesul-verbal al adunării creditorilor punctul de vedere
la DGFP VÂLCEA, care a solicitat ca toate creanţele fiscale ivite pe
perioada de după data deschiderii procedurii, să se achite anterior oricărei
distribuiri în favoarea creditorilor-fila 47 vol.III dosar.
Faţă de punctul de vedere exprimat de către creditoarea
DGFP Vâlcea, instanţa a constatat că prin planul confirmat prin sentinţa
nr.107/2008, s-a propus creditorilor includerea în planul de reorganizare
a prevederilor art.115(3) din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură
fiscală, cu privire la ordinea de stingere a acestor obligaţii pentru debitorii
aflaţi în procedura insolvenţei.
Cum această modalitate de achitare a datoriilor fiscale a fost
confirmată prin sentinţa nr.107/2008, iar modificarea nu a fost aprobată
cu majoritatea cerută de lege, s-a reţinut că dispoziţiile art.115(3) din OG
nr.92/2003 rămân aplicabile.
Cu excepţia acestei precizări, având în vedere că reeşalonarea
propusă de administratorul judiciar potrivit Anexei 2.1.a a fost aprobată
de adunarea creditorilor din data de 19.03.2008, instanţa a confirmat
modificarea planului de reorganizare.
Împotriva acestei sentinţe, s-a formulat în termen legal recurs
de către creditoarea DGFP Vâlcea, care a susţinut că din dispozitivul
acesteia nu rezultă cu certitudine dacă modificarea planului de
reorganizare include şi modificarea referitoare la aplicarea art.115 alin.3
din OG nr.92/2003.
Examinând sentinţa prin prisma criticilor formulate, ce se
încadrează în disp.art.304 pct.7 şi.9 Cod pr.civilă, cât şi sub toate
aspectele, în temeiul art.3041 Cod pr.civilă, Curtea constată următoarele:
Recursul DGFP Vâlcea împotriva sentinţei 638/2008 este
nefondat.
nefondat.
Astfel, prin sentinţa recurată s-a confirmat modificarea
planului aprobat prin adunarea generală din 17.12.2007, în sensul că
programul de plată iniţial aprobat la acea dată şi confirmat prin sentinţa
nr.107/25.01.2008 va fi înlocuit cu programul de plată aprobat de
adunarea generală din 19.03.2008 cuprins în Anexa.2.1.a.
Cu prilejul adunării generale din 19.03.2008, s-a supus
dezbaterii creditorilor aprobarea propunerii administratorului judiciar
privind reeşalonarea programului de plată al creanţelor şi altor părţi
prevăzute la art. 102 alin.4 din Legea nr.85/2006, pentru trim.I.2008, în
urma dezbaterilor creditorul BCR Vâlcea ca şi DGFP Vâlcea fiind de
acord cu propunerea de plată a creanţelor bugetare până la data de
30.06.2008 . Reeşalonarea propusă de administratorul judiciar potrivit
Anexei 2.1.a a fost aprobată de adunarea generală a creditorilor din
19.03.2008, situaţie în care programul de plată din această anexă l-a
înlocuit pe cel aprobat din data de 17.12.2007 şi confirmat prin sentinţa
nr.107/2008.
Tot în adunarea din 19.03.2008 s-a discutat solicitarea DGFP
Vâlcea în sensul achitării creanţelor fiscale ivite după data deschiderii
procedurii, anterior oricărei distribuirii în favoarea creditorilor, iar
instanţa constatând că modificarea nu a fost aprobată cu majoritatea
cerută, a reţinut că dispoziţiile art.115 alin.3 din OG nr.92/2003 rămân
aplicabile. De altfel includerea art.115 alin.3 din OG nr.92/2003 în planul
de reorganizare a fost confirmată prin sentinţa nr.107/2008, astfel încât
nu există neclarităţi sub acest aspect. Articolul respectiv reglementează
ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale, care decurg chiar din lege,
neavând relevanţă asupra distribuirii de sume în procedura insolvenţei,
reglementate de art.121 din Legea nr.85/2006.
Între cele două norme legale nu există suprapunere, astfel
încât, constatându-se că sentinţa recurată nu cuprinde neclarităţi legate de
acest fapt şi nu există motivări contradictorii, Curtea va respinge recursul
ca nefondat, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă.
Se va constata, de asemenea, că aceeaşi creditoare a formulat
recurs şi împotriva altei sentinţe pronunţate în aceeaşi procedură a
insolvenţei (sentinţa nr.887/4.07.2008 a Tribunalului Vâlcea).
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a susţinut că în mod
greşit a fost respinsă contestaţia sa formulată împotriva planului de
distribuire şi a raportului asupra fondurilor obţinute din reorganizarea
activităţii debitorului., deoarece acesta nu respectă planul de reorganizare
aprobat prin sentinţa nr.107/2008.
S-a mai arătat că prin procesul verbal al adunării creditorilor
din 9.01.2008 a fost votat planul de reorganizare cu modificările aduse
ulterior, printre acestea fiind şi includerea prevederilor art.115 alin.3 din
OG nr.92/2003 cu privire la ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale.
În actele contestate nu se face referire la achitarea creanţelor
bugetare rezultate din activitatea curentă a debitoarei care trebuiau
satisfăcute cu prioritate în temeiul art.115 alin.3 Cod pr.fiscală.
Şi în privinţa acestui recurs s-au formulat concluzii scrise de
către administratorul judiciar, care a solicitat respingerea recursului ca
Examinând şi acest recurs, prin prisma dispoziţiilor art.304
pct.9 şi art.3041 Cod pr.civilă, Curtea constată următoarele:
Prin sentinţa recurată, judecătorul sindic a respins contestaţia
formulată de DGFP Vâlcea împotriva planului de distribuire şi a
raportului asupra fondurilor obţinute din reorganizarea activităţii
debitorului, cu motivarea că planul de distribuire depus la data de 8 mai
2008 pune în fapt în executare programul de plată confirmat prin
sentinţa nr.638/25.04.2008, program conform căruia la data de 31 mai
2008 trebuia achitată suma de 180.000 lei către creditoarea BCR Vâlcea.
S-a mai reţinut că aspectul cuprins în contestaţie referitor la
achitarea datoriilor curente ale debitoarei nu privesc însă executarea
programului de plată aşa cum a fost el confirmat prin sentinţa
nr.638/2008 şi că în mod corect nu s-a cuprins în acest plan aspectul
referitor la achitarea datoriilor ce rezultă din desfăşurarea activităţii
curente a debitoarei, a căror plată este reglementată printr-o lege specială,
creditorul nemulţumit având la îndemână dispoziţiile art.105 din legea
insolvenţei.
Concluziile judecătorului sindic sunt temeinice şi legale în
condiţiile în care prin anexa 2.1.a la planul de reorganizare confirmat
prin sentinţa nr.638/2008 a fost prevăzută plata unei prime creanţe în
sumă de 180.000 lei către creditorul garantat BCR, pentru data de 31 mai
2008, fără ca la acest termen să fie prevăzută plata vreunei creanţe către
DGFP Vâlcea.
După cum s-a arătat de către administratorul judiciar, DGFP
Vâlcea a înregistrat creanţe asupra averii debitoarei după data confirmării
planului de reorganizare, însă acestea trebuiau achitate din încasările
rezultate urmare a activităţii desfăşurate după acest moment, dispoziţiile
art.115 alin.3 Cod pr.fiscală referindu-se explicit la ordinea de stingere a
obligaţiilor fiscale pentru societăţile aflate în procedura insolvenţei şi nu
la distribuirea de sume în cadrul acestei proceduri care se realizează în
condiţiile art.121 alin.1 din Legea nr.85/2006, ce constituie legea specială
în materie de insolvenţă, aplicabilă cu prioritate faţă de dispoziţiile
codului de procedură fiscală.
Pentru că la acest termen din 31 mai 2008 nu s-a prevăzut
vreo plată către DGFP Vâlcea conform anexei aprobă de judecătorul
sindic prin sentinţa nr.638/2008, nu se poate pune problema
aplicabilităţii disp.art.115 alin.3 Cod pr.fiscală.
Concluzia este şi logică, deoarece creanţele născute după data
confirmării planului de reorganizare nu puteau fi cunoscute la data
întocmirii acestui plan, astfel încât în ipoteza în care DGFP Vâlcea nu
este mulţumită de achitarea creanţelor curente pe parcursul reorganizării,
poate solicita aplicarea dispoziţiilor art.105 alin.1 din Legea nr.85/2006,
cu consecinţele trecerii la faliment a debitoarei.
Dat fiind faptul că şi această sentinţă a fost pronunţată cu respectarea
legii, Curtea va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art.312 alin.1
Cod pr.civilă.
