PROCEDURA FALIMENTULUI. TERMEN DE
CONTESTARE A TABELULUI SUPLIMENTAR. LIPSA
CONTESTAŢIEI ÎMPOTRIVA TABELULUI PRELIMINAR,
ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE CEL SUPLIMENTAR PREIA
ACEEAŞI CREANŢĂ A CONTESTATOAREI.
-art. 73 şi 75 din Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenţei
Contestaţia formulată împotriva tabelului suplimentar,
prin care s-a copiat aceeaşi valoare a creanţei din tabelul
preliminar, apare ca tardiv formulată, dacă nu s-a formulat
contestaţie împotriva acestui prim tabel.
( Curtea de Apel piteşti –s.c.c.a.f., decizia nr. 926/R-
C/10 octombrie 2008 )
Prin sentinţa nr.457/F/16.06.2008 judecătorul sindic din
cadrul Tribunalului Comercial Argeş a respins contestaţia formulată de
creditoarea DGFP A. împotriva creditoarei A.B.– SUCURSALA
ARGEŞ şi a menţinut în tabelul suplimentar completator creanţa de
811.153 lei conform raportului de expertiză.
Totodată, a admis în parte contestaţia debitoarei S.C. A. SRL
ML C. SRL şi a menţinut în acelaşi tabel celelalte sume specificate pe
creditori în raportul de expertiză contabilă.
De asemenea, a admis contestaţia debitoarei SC A. WL C.
împotriva creditoarei SC W. SRL şi a dispus radierea din tabelul
suplimentar completator a sumei de 131.137 lei.
Împotriva sentinţei, în termenul legal, au formulat
recurs creditoarele DGFP Argeş şi AVAS Bucureşti:
Examinând sentinţa prin prima motivelor de recurs de drept
şi de fapt invocate de cele două recurente, Curtea a constatat că
recursul DGFP este fondat, iar recursul AVAS este nefondat.
1. Astfel, se constată că, la data de la data de 28.11.2005 a fost
deschisă procedura de reorganizare judiciară şi faliment faţă de
debitoarea SC A. MI C. SRL.
În tabelul preliminar ar creanţelor şi, ulterior, în cel definitiv,
creditoarea DGFP Argeş a fost înscrisă cu o creanţă privilegiată în
cuantum de 801.938 lei.
La data de 15.05.2006, debitoarea a fost trecută în faliment.
S-a stabilit termen pentru depunerea contestaţiilor împotriva tabelului
suplimentar la data de 28.06.2006.
În tabelul suplimentar, creditoarea DGFP Argeş a fost
înscrisă cu creanţa privilegiată de 91.929 lei, iar, ulterior, în tabelul
definitiv consolidat cu creanţa totală de 893.867 lei.
La data de 22.01.2007, judecătorul sindic a dispus întocmirea
unui tabel suplimentar completator şi majorarea termenelor stabilite
iniţial la intrarea debitoarei în faliment. Astfel, termenul de contestaţie
împotriva tabelului completator a fost stabilit la data de 20.02.2007.
La data de 19.02.2007, debitoarea SC A. MI C. SRL, prin
administrator special, a formulat contestaţie împotriva tabelului
suplimentar completator în care creditoarea DGFP Argeş a fost cuprinsă
cu o creanţă totală de 893.867 lei, arătând că respectiv creanţă nu
corespunde realităţii, iar calcularea ei s-a făcut cu nerespectarea legii.
În apărarea sa împotriva contestaţiei debitoarei, pentru
termenul din data de 07.04.2008, creditoarea DGFP Argeş a invocat
excepţia lipsei calităţii administratorului special de a formula contestaţie
pentru debitoarea falită şi excepţia tardivităţii formulării contestaţie.
Curtea constată că, într-adevăr, contestaţia a fost tardiv
formulată.
Astfel, creanţa de 893.867 lei a DGFP Argeş a fost înscrisă în
tabelul definitiv consolidat prin însumarea creanţei înscrise în tabelul
preliminar şi, ulterior, definitiv din perioada anterioară falimentului cu
cea înscrisă în tabelul suplimentar întocmit în faza de faliment.
Debitoarea nu a formulat contestaţie nici împotriva tabelului
preliminar din faza de supraveghere, nici împotriva celui suplimentar
întocmit în faza de faliment, astfel că o contestaţie împotriva tabelului
suplimentar completator – care nu a stabilit în privinţa DGFP Argeş
nicio valoare nouă a creanţei, ci a copiat-o pe cea stabilită în tabelul
suplimentar – este tardivă.
Termenele procedurale prelungite de judecătorul sindic
după ce a dispus întocmirea unui tabel completator au vizat numai
creanţele ce urmau a fi nou înscrise în respectivul tabel, iar nu şi pe cele
stabilite deja fără vreo contestaţie din partea celor interesaţi şi fără vreun
element de noutate.
Reţinând acest motiv de natură a duce la admiterea recursului
cu consecinţa modificării sentinţei recurate în sensul respingerii
contestaţiei debitoarei, Curtea apreciază că analiza celorlalte motive de
recurs invocate de DGFP Argeş este de prisos.
2. În privinţa creditoarei AVAS, Curtea constată că aceasta a
fost înscrisă pentru prima dată în tabelul preliminar completator şi
ulterior în cel suplimentar completator cu o creanţă de 58.562,37 lei.
În urma calculelor expertizei contabile, s-a constatat că
creanţa AVAS, preluată de la CAS Argeş din Protocolul nr. 25/2004 şi
anterioară deschiderii procedurii concursuale, a fost de 17.729,08 dolari
USD la data preluării. Însă, având în vedere că respectiva creanţă se
înscrie în tabel în monedă naţională, iar transformarea trebuie să aibă
drept moment de referinţă data deschiderii procedurii, expertiza a
calculat valoarea de 55.144,53 lei.
În acest fel s-a dat eficienţă dispoz. art.69 alin.1 din Legea
nr.85/2006, invocate de însăşi AVAS în motivele de recurs.
Judecătorul sindic nu avea obligaţia aplicării dispoz. art.75
alin.3 din Legea 85/2006, întrucât contestaţia debitoarei nu a fost
formulată în temeiul articolului respectiv, iar – pe de altă parte – textul nu
este imperativ, ci cuprinde o normă permisivă.
Pentru cele expuse, văzând dispoz. art. 312 alin. 1-3 C.proc.civ., Curtea a
admis recursul DGFP Argeş, aşa cum s-a arătat anterior, şi a respins
recursul AVAS ca nefondat.
