Anulare parţială titlu de proprietate. Inexistenţa elementelor ce trebuie să existe atunci când se invocă autoritatea de lucru judecat.
Secţia civilă. Decizia civilă. 1143/RC din 29.09.2009
Prin cererea înregistrată sub nr. 614/321/2008, la data de 19.02.2008, reclamanta R.E a solicitat în contradictoriu cu pârâţii P.I. şi P.A., Comisia locală Urecheni de aplicare a legilor fondului funciar şi Comisia judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, constatarea nulităţii parţiale absolute a titlului de proprietate nr._______ emis pe numele defunctei P.N.
În motivarea acţiunii sale reclamanta a arătat că pe numele defunctei P.N. s-a emis titlul de proprietate nr.__ în care a fost inclusă suprafaţa de 284 mp teren, suprafaţă care îi aparţine deoarece face parte din suprafaţa totală de 2864 de mp teren care a fost cumpărat de autorul ei H.G. de la C.I. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1494/19.08.1937.
Prin sentinţa civilă nr. 600 pronunţată la data de 24.02.2009 de Judecătoria Tg.Neamţ s-a respins acţiunea civilă având ca obiect constatare nulitate parţială absolută a Titlului de proprietate nr.70/471/12.03.2003 pentru suprafaţa de 2840 mp sola 47 parcela 1193/4 formulată de reclamanta R.E., în contradictoriu cu pârâţii P.I., P. A.pentru autoritate de lucru judecat.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
Cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâţi în conformitate cu dispoziţiile art. 137 Cod procedura civila, instanţa s-a pronunţat cu prioritate asupra excepţiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Potrivit art. 1201 Cod civil român, există autoritate de lucru judecat “atunci când a doua cerere în judecata are acelaşi obiect, este întemeiata pe aceeaşi cauza şi este între aceleaşi parţi, făcută de ele în contra lor în aceeaşi calitate”.
Principiul autorităţii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi purtat între aceleaşi părţi, chiar cu poziţia procesuală inversată, ci şi contrazicerile dintre două hotărâri judecătoreşti, în sensul că drepturile recunoscute unei părţi printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunţată într-un alt proces.
Pentru a exista identitate de obiect între două acţiuni, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele în acelaşi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acţiuni să rezulte că scopul final urmărit este acelaşi în ambele acţiuni (I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 4525 din 30 mai 2005).
Prin sentinţa civilă nr.586 din 10.04.2007 a Judecătoriei Tg. Neamţ rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 995/RC/23.07.2007 a Tribunalului Neamţ s-a judecat litigiul cu privire la valabilitatea titlului de proprietate nr.______ emis pe numele defunctei P.N., raportat la pretenţiile reclamantei cu privire la dreptul de proprietate pentru suprafaţa de teren care nu i-a fost reconstituită din întreaga suprafaţă de 2864 de mp teren care a fost cumpărat de autorul ei H.G. de la C.I. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1494/19.08.1937.
Împotriva sentinţei civile nr.600 pronunţată la data de 24.02.2009 de Judecătoria Tg.Neamţ, a declarat recurs reclamanta R.E., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului a arătat că excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâţi şi admisă de instanţă, nu este dată în cauză, neexistând identitate de obiect, cauză şi părţi aşa cum prevede art. 1201 Cod civil.
Precizează şi faptul că în dovedirea acţiunii s-a făcut o expertiză tehnică judiciară, necontestată de pârâţi, ba chiar recunoscută de aceştia, din care reiese cu claritate că terenul ce face obiectul cauzei este proprietatea sa şi a fost trecut în mod abuziv în titlul de proprietate emis numitei P.N. însă,această expertiză pentru care a achitat suma de 700 lei nu a fost luată în considerare de către instanţa de fond deşi a fost cerută chiar de aceasta pentru lămurirea obiectivă a cauzei.
Mai învederează recurenta că instanţa de fond nu s-a pronunţat pe capătul de cerere privind „grăniţuirea” pentru care a achitat taxa de timbru şi timbru judiciar, iar pârâţii nu au fost de acord cu măsurarea terenului pe care îl stăpânesc, deoarece cunosc că au teren în plus faţă de cel înscris în titlul de proprietate, în litigiu.
La solicitarea instanţei Comisia locală de fond funciar Urecheni, a răspuns că P.N. nu a fost înregistrată cu suprafaţa de 284 mp teren în evidenţele Primăriei Urecheni, iar în momentul de faţă acest act este dispărut de la dosarul cauzei şi nu a putut fi luat în considerare la soluţionarea cauzei.
Analizând actele şi lucrările dosarului faţă de motivele invocate Tribunalul constată recursul întemeiat.
Reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr.____, eliberat pe numele defunctei P.N., în sensul excluderii suprafeţei de 284 mp teren, suprafaţă care îi aparţine, făcând parte din parcela de 2864 mp teren, care a fost cumpărată de autorul H.G. de la C.I., prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1494/19.08.1937.
Ulterior îşi completează cererea cu un nou capăt solicitând grăniţuirea proprietăţii în sensul delimitării hotarului dintre terenurile părţilor implicate în proces conform schiţei din expertiza tehnică judiciară, efectuată în cauză de expert V.I.(fila 55 dosar fond).
Prin încheierea de şedinţă din 29.09.2008 instanţa pune în vedere reclamantei să timbreze capătul de cerere privind grăniţuirea cu taxă de timbru în valoare de 19 lei şi timbru judiciar de 0,15 lei sub sancţiunea anulării cererii, taxă de timbru care este achitată în aceeaşi zi( fila 80) şi depusă pentru termenul din data de 03.11.2008.
După administrarea unui probatoriu constând în înscrisuri, expertiză topo judiciară, suplimentul la raportul de expertiză, adrese către Comisia locală de fond funciar Urecheni, instanţa prin sentinţa civilă nr.600/24.02.2009, respinge acţiunea reclamantei pentru autoritate de lucru judecat reţinând în susţinerea acestei excepţii sentinţa civilă nr.586 din 10.04.2007 a Judecătoriei Tg.Neamţ, irevocabilă prin Decizia civilă nr.995/RC/23.07.2007 a Tribunalului Neamţ.
Potrivit art.1201 Cod civil, nu există autoritate de lucru judecat atunci când obiectul şi cauza celor două cereri de chemare în judecată, sunt diferite.
Aşadar, prin acţiunea ce a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr.586/10.04.2007 a Judecătoriei Tg.Neamţ s-a solicitat anularea titlului de proprietate nr.______ eliberat pe numele defunctei P.N. , în sensul excluderii suprafeţei de 118 mp.
În prezenta cauză care se poartă şi între alte părţi, reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr._________, în sensul excluderii suprafeţei de 284 m.p. teren, ce fac parte din parcela de 2864 mp cumpărată de autorul reclamantei prin contract de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.1494/19.08.1937.
Rezultă din analiza celor două cereri că atât obiectul cât şi cauza acestora este diferită în prima cerere reclamanta a solicitat anularea titlului pentru suprafaţa de 118 mp, pe când în acţiunea în litigiu solicită constatarea nulităţii parţiale a unui titlu de proprietate pentru o altă suprafaţă de teren, respectiv 284 mp, care ar face parte dintr-o parcelă cumpărată de autorul său, invocând un plus de teren la pârâţi faţă de terenul înscris pe titlul de proprietate.
Aşa fiind, greşit a admis instanţa de fond excepţia autorităţii de lucru judecat soluţionând cauza pe excepţie, mai ales că a intrat în dezbaterea fondului cauzei prin administrarea unei expertize judiciare, a probei cu înscrisuri şi după acordarea a 10 termene în cauză se pronunţă pe excepţie, punând reclamanta la efectuarea unor cheltuieli împovărătoare.
Pe lângă acestea, nu s-a pronunţat asupra capătului de cerere privind „grăniţuirea” ce a fost timbrat de reclamantă, pentru termenul din data de 03.11.2008.
Faţă de toate aceste considerente Tribunalul, în temeiul art.312 al1,2 şi 5 Cod procedură civilă, a admis recursul, a casat hotărârea recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, pentru soluţionarea pe fond când vor fi analizate şi celelalte motive invocate de recurentă.
