Prin sentinţa civilă nr. 1074/08.05.2009, Judecătoria Moineşti a respins ca nefondată plângerea formulată de Asociaţia Composesorala A. S.Harghita în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană Bacău şi Comisia Locală Dărmăneşti, admiţând cererea de intervenţie în interesul Comisia Judeţeană Bacău, cerere formulată de Direcţia Silvică Bacău.
Pentru a pronunţa această sentinţă a reţinut judecătoria că Asociaţia Composesorala A.S. Harghita a avut în proprietate suprafaţa de 2279,59 ha teren din care 1991,75 ha teren vegetaţie forestieră şi 282,09 ha teren păşune.
Reclamanta este continuatoarea acestei asociaţii conform încheierii civile nr. 595/25 aprilie 2006 pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc.
O parte din suprafaţa deţinută se află pe teritoriul judeţului Harghita iar o parte pe teritoriul judeţului Bacău.
Din suprafaţa totală deţinută de Asociaţia Composesorală pe teritoriul judeţului Bacău, s-a restituit reclamantei, respectiv 1015,20 ha teren pădure conf. Titlului de proprietate nr. 184201/31.03.2003, rămânând să se mai restituie 143,96 ha teren pădure şi 127,31 teren păşune.
Reclamanta a formulat contestaţie la Comisia Judeţeană Bacău pentru a-i fi restituite şi aceste suprafeţe de teren solicitate.
Prin Hotărârea nr. 12504/7.10.2008, Comisia Judeţeană a respins contestaţia nr. 14/2007 cu motivarea că reconstituirea dreptului de proprietate se face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive de către regimul comunist şi că nu există nici o prevedere în statutul Composesoratului care să reglementeze situaţia terenurilor persoanelor care au fost membri ai Composesoratului şi nu au moştenitori care să fi solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.
Reclamanta nu a negat în instanţă că este reală situaţia că nu s-au formulat cereri de către toţi moştenitorii membrilor Composesoratului, însă a motivat că terenurile se restituie formei asociative şi nu membrilor acesteia.
Consultându-se tabelele nominale depuse la dosar de către reclamantă cu numele moştenitorilor membrilor Composesoratului care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, se observă că la unele poziţii la rubrica numele şi prenumele persoanei solicitante, s-a trecut Composesoratul A.
Conform prevederilor art. 26 din Legea nr. 1/2000 alin. (1), formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu menţiunea la titular, după caz: “obşte de moşneni”, “obşte de răzeşi”, “composesorat”, “păduri grănicereşti”, alte asociaţii şi forme asociative cu denumirea localităţii respective.
Conform acestui articol alin. (22) suprafaţa restituită formelor asociative cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri iar la alin. (23) se precizează „suprafaţa restituită membrilor formelor asociative”.
Prin urmare, din conţinutul prevederilor legale, se reţine că terenurile se restituie la cererea foştilor composesori sau a moştenitorilor acestora, pe baza actelor care le atestă această calitate şi nu la cererea formei asociative.
Se impunea, deci, ca reclamanta să facă dovada existenţei moştenitorilor tuturor membrilor Asociaţiei Composesorale, care au formulat cerere de reconstituire.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen, motivat prin însăşi declaraţia de recurs, scutit de la plata texei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar reclamanta, prin reprezentanţii săi legali, solicitând modificarea în totalitate a sentinţei recurate şi admiterea plângerii formulate împotriva hotărârii nr. 12504/7.10.2008 a Comisiei Judeţene Bacău.
S-a arătat în motivarea recursului că potrivit Arhivelor Naţionale, Asociaţia Composesorală al cărei continuator de drept este recurenta, a fost expropriată în 1948 cu 2279,59 ha din care 1991,75 ha cu vegetaţie forestieră şi 282,09 ha păşune, astfel încât, în spiritul art. 26 alin. 2 din Legea 1/2000, suprafaţa de 2279,59 ha trebuie restituită în totalitate Asociaţiei Composesorale A.S., forma asociativă fiind cea căreia i se restituie proprietăţiile şi nu membrilor composesori, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 26 alin. 1 din Legea 1/2000.
Din registrul cadastral al parcelelor comunei Sânmartin şi din Registrul composesoral se poate observa că din terenurile situate în judeţul Bacău s-au restituit 1015,20 ha pădure cu titlul de proprietate nr. 184201/31.03.2003 şi 163,44 ha padure, respectiv 1816 ha păşune prin hotărârea atacată, astfel încât, din totalul suprafeţei de pădure expropriată de 1322,66 ha au rămas de restituit 143,96 ha iar din totalul suprafeţei de păşune de 165,37 ha au rămas de restituit 127,31 ha.
Prima instanţă se mai arată în motivare, a trecut la interpretarea greşită a art. 26 alin.1 Legea 1/2000, extinzând inţelesul alin.22 şi 23 din Legea 1/2000, în sensul că suprafaţa ce se restituie cuprinde numai terenurile pentru care s-au formulat cereri. Or, temeiul restituirii îl constituie alin. 2 al art. 26 şi nu 23 iar alin. 7 din art. 28 subliniază încă o dată că terenurile se restituie formei asociative şi nu membrilor.
Formulând întâmpinare prin reprezentantul său legal, Direcţia Silvică Bacău a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât terenurile forestiere sunt solicitate de persoane care nu fac dovada că sunt moştenitorii foştilor membri ai composesoratului A., condiţie esenţială în reconstituirea dreptului de proprietate (art. 8 din Legea 18/1991).
Composesoratul, ca formă de organizare, are drept scop administrarea, conservarea şi exploatarea patrimoniului membrilor composesori, or, în lipsa moştenitorilor foştilor membri, composesoratul nu poate fi mandatat de către alte persoane care nu fac dovada că sunt moştenitorii vechilor membrii (f. 17, 18).
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1074/08.05.2009 Judecătoria Moineşti a respins plângerea formulată de Asociaţia Composesorală A.S. reţinând că se impunea ca reclamanta să facă dovada existenţei moştenitorilor tuturor membrilor asociaţiei care au formulat cerere de reconstituire.
Reţinerile instanţei sunt, însă, greşite având în vedere dispoziţiile referitoare la composesorate, foştii composesori sau moştenitorii acestora, cuprinse în L. 18/1991 (art. 46) şi în L. 1/2000 (art. 26 – 28).
Astfel, potrivit art. 46 din L.18/1991 foştii composesori sau, după caz, moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atestă această calitate şi în limitele suprafeţelor prevăzute în acele acte (alin. 1). În cazurile în care terenurile care au aparţinut composesoratelor şi obştilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localităţi, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafaţa situată pe raza acestora (alin. 4) iar persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) – (9) (alin. 5).
În ceea ce priveşte formele asociative de proprietate, cu diferite denumiri, asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, art. 26 din L. 1/2000 arată că obştilor de moşneni în devălmăşie, obştilor răzeşeşti nedivizate, composesoratelor, obştilor de cumpărare, pădurilor grănicereşti, pădurilor urbariale, comunelor politice, cooperativelor, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu menţiunea la titular, după caz: “obşte de moşneni”, “obşte de răzeşi”, “composesorat”, “păduri grănicereşti”, alte asociaţii şi forme asociative cu denumirea localităţii respective (alin.1).
Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate (alin.2) iar în cazul în care forma asociativă a fost în devălmăşie, fără specificarea cotei-părţi pentru fiecare asociat deposedat, suprafaţa ce se restituie se stabileşte în cote-părţi egale, în limitele prevăzute la alin. (2) (alin.21), suprafaţa restituită formelor asociative cuprinzând numai terenurile pentru care s-au formulat cereri (alin.22).
Alin.23 al aceluiaşi articol stabileşte că suprafaţa restituită membrilor formelor asociative nu se cumulează cu suprafaţa dobândită conform prevederilor art. 24 alin. (1) şi ale art. 29 alin. (1).
Dispoziţiile legale următoare reglementează modul de administrare a terenurilor forestiere precum şi procedura de înfiinţare a formelor asociative, astfel:
Art. 27: Administrarea şi exploatarea terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislaţia statului român în perioada anilor 1921 – 1946, în măsura în care nu contravin legislaţiei în vigoare.
Art. 28: În vederea organizării administrării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege şi a determinării responsabilităţilor cu privire la administrarea lor, persoanele îndreptăţite se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative iniţiale (alin. 1).
În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate terenurile recunoaşterea formelor asociative de administrare şi de exploatare a terenurilor forestiere (alin.2).
Comitetul ad-hoc va prezenta judecătoriei, o dată cu cererea, un statut în formă autentică sau certificată de avocat, în care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, în condiţiile legii, drepturile şi obligaţiile membrilor, răspunderi, sancţiuni, modul de dizolvare, precum şi alte prevederi specifice (alin.3).
Prin hotărâre judecătorească formele asociative de administrare în comun, constituite în condiţiile şi cu respectarea regimului silvic prevăzut de lege, redobândesc calitatea de persoană juridică. Hotărârea judecătorească va fi înscrisă într-un registru special ţinut de judecătorie (alin.4).
Suprafeţele forestiere aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenţei lor (alin.5).
Membrii formelor asociative aflaţi în devălmăşie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părţi unor persoane din afara acestora (alin.6).
Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în nici un mod, în întregime sau în parte (alin.7).
În cazul dizolvării formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective (alin.8).
Analizând aceste texte, se poate stabili, aşadar, că asociaţia composesorală are calitatea de administrator şi poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate în numele membrilor ei, reconstituire care se va face cu respectarea dispoziţiilor art.26 sus-citat.
În aceste condiţii, instanţa era datoare să stabilească care dintre membrii actualei asociaţii composesorale a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate separat şi să admită cererea formulată în numele membrilor pentru diferenţa de teren, cu precizarea cotelor cuvenite, astfel cum cer dispoziţiile legale citate anterior.
Cum pentru clarificarea acestor aspecte este necesară administrarea de noi probe, inclusiv expertiza, probe ce nu se pot administra în recurs, potrivit art. 305 Cpc, în temeiul art. 312 alin. (5) c.p.c. instanţa va admite recursul şi, casând sentinţa civilă recurată, va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
